Perioada sărbătorilor de iarnă este momentul în care economia creşte cel mai mult. Consumul ia avânt, relaţiile comerciale sunt mai puternice ca oricând, cele mai multe firme îşi imbunătăţesc rezultatele anuale. “Dacă e un aşa bun sezon de business, de ce să nu îl multiplicăm şi în ianuarie, cu un pseudo-Moş Gerilă, bineînţeles cu iz capitalist?”, se întreabă economiştii de la agenţia de business information şi credit management KeysFin.
Ianuarie este cea mai proastă lună din punct de vedere economic, o arată toate statisticile. Abia din februarie, cu Valentine’s Day şi cu sezonul de shopping de 1 şi 8 Martie, comerţul, cel mai important motor al economiei, începe să prindă viteză. Urmează aprilie cu Paştele , apoi vin lunile de vară-perioada concediilor, septembrie şi octombrie sunt sub semnul cheltuielilor cu şcolile, în noiembrie avem Black Friday iar în decembrie Crăciunul şi Anul Nou, afirmă cei de la KeysFin.
Ce ne facem însă cu luna ianuarie? O întrebare la care un influent editorialist de stânga, Matt Yglesias, propunea recent, nici mai mult nici mai puţin, decât inventarea unui nou Moş Crăciun. Observând cum după sărbătorile de iarnă, economia americană pierde între 2-3 milioane de locuri de muncă, el lansa provocarea inventării unei noi sărbători cu iz consumatorist.
„Așa cum a spus marele economist britanic John Maynard Keynes cu decenii în urmă, remediul corect pentru ciclul afacerilor nu constă în abolirea boom-urilor și, astfel, în menținerea economiei într-o stare de semi-depresiune, ci în abolirea depresiunilor și, astfel, în menținerea noastră într-un permanent cvasi-boom. Keynes se referea la politica monetară, nu la cadourile de Crăciun, dar putem aplica același principiu. Ar trebui să adăgăm un al doilea Crăciun în primăvară, ca să rămânem în starea de cvasi-boom.”, a scris Matt Yglesias, in editorialul de pe Vox.com (http://www.vox.com/2014/12/24/7433715/christmas-economic-miracle)
Cât de fezabilă ar fi o astfel de variantă? La prima vedere, pare o soluţie excelentă. Pe cât de inedită, pe atât de fructuoasă din punct de vedere financiar. Să îl reinventezi, de exemplu, pe Moş Gerilă sub aura unui personaj capitalist ar fi o idee trăsnită care, bine împachetată, cu puţin iz naţionalist, o tentă de umor şi sub amprenta unor reduceri substanţiale de sezon, ar putea să stimuleze consumul, afirmă cei de la KeysFin.
Întrebare este însă ce efecte ar avea în economie? Va stimula cu adevărat comerţul? Va aduce un plus valoare, va determina creşterea producţiei industriale? Întrebări la care răspunsurile sunt contradictorii.
“Fiecare dolar pe care noi îl cheltuim reprezintă un venit de un dolar pentru altcineva… Aceste venituri, astfel obținute, vor fi cheltuite pentru a cumpăra bunuri și servicii de la alți oameni, sporind bunăstarea tuturor.” , afirmă Matt Yglesias.
În teorie, sună corect. O creştere a cererii, stimulată de reduceri substanţiale de preţuri din partea comercianţilor, toate sub aura unei sărbători naţionale, ar putea determina un avans al schimburilor comerciale cu efecte concrete – banii vor circula, firmele îşi vor lichida stocurile etc.
Însă marea problemă este că stimularea cererii nu va duce, din păcate, la stimularea producţiei pentru că, până la urmă, producţia este cea care duce la apariţia cererii şi nu invers. Nu poţi să cumperi un produs dacă acesta nu există pe piaţă, spun economiştii de la KeysFin.
Pentru a creşte producţia este nevoie de bani, iar finanţarea este, din păcate, cea mai mare problemă a României.
Cele mai multe bănci, în ultimii ani, s-au focusat pe afaceri cu statul. Împrumutând Ministerul de Finanţe, şi-au asigurat un rezultat financiar optim, fără niciun risc. De finanţarea economiei reale prea puţini bancherii mai sunt atât de interesaţi, bineînţeles din cauza riscurilor. Băncile s-au fript serios cu creditele neperformante acordate în perioada de boom economic.
Bancherii prefer acum să strângă banii din dobânzi şi, cel mult, să finanţeze afacerile garantate de stat, gen Prima Casă. În rest, robinetul financiar rămâne închis.
Dacă de la bânci nu poţi să faci rost de bani, îţi mai rămâne soluţia să te asociezi cu alţi investitori şi să vă investiţii economiile. Cine este însă dispus la aşa ceva, având în vedere situaţia economică actuală?
Ajungem astfel la un subiect sensibil, economisirea. În perioada Crăciunului, cei mai mulţi români cheltuie banii economisiţi cu greu în lunile anterioare. Ar mai avea bani şi pentru un nou sezon, în ianuarie? Puţin probabil. Aşa că întrebarea este de unde bani pentru a produce şi a cheltui în noul sezon din ianuarie?
Am putea urma modelul american. BNR să dea drumul la tiparniţă, să tipărească bani în neştire, statul şi mediul privat să crească salariile, însă cu ce preţ? Am ajunge la o inflaţie ca în anii ’90 când minerii primeau cărămizi de bani sub forma unor salarii compensatorii, şi abia dacă îşi cumpărau o canapea sau un televizor color, spun analiştii de la Keysfin.
În esenţă, ideea lui Matt Yglesias nu e rea. Poate fi branduită sub forma unei sărbători a reducerilor, un fel de Black Friday care să ţină o lună şi la care să se ralieze toată lumea.
Însă pare o iniţiativă la fel de abstractă precum şi cea de a interzice total Crăciunul, cum a făcut Fidel Castro în Cuba în anii ’60. Pentru că avea nevoie să crească producţia de zahăr, a mutat Crăciunul şi Anul Nou în luna iulie.