Pe 22 ianuarie 1862, la București, sub conducerea lui Barbu Catargiu s-a format cel dintâi guvern al Principatelor Unite ale Moldovei si Țării Românești. Acest guvern a fost unul de nuanță politică conservatoare, mandatul cabinetului condus de Catargiu fiind întrerupt brusc de asasinarea primului ministru la data de 8 iunie 1862. Amintesc faptul că din componența acestui guvern condus de Barbu Catargiu, care deținea pe lângă funcția de prim ministru si portofoliul Ministerului de Interne, mai făcea parte Apostol Arsache ca Ministru de Externe, Alexandru C. Moruzi ca Ministru al Finanțelor, Constantin Brăiloiu ca Ministrul de Justiție, Grigore Balș ca Ministrul al Cultelor și Instrucțiunii Publice și Ion Grigore Ghica ca Ministrul de Război. În timpul acestei guvernări au fost luate importante măsuri pentru unificarea administrativă a noului stat care de acum înainte va prelua oficial numele de România. Tot in cadrul guvernării Catargiu va fi desființată Comisia Centrală de la Focșani ce avusese sarcina unificării legislației celor două Principate , precum si toate ministerele ce activaseră în Moldova, instituindu-se în locul lor ca măsură de tranziție, așa numitele directorate. Încă de la formarea sa, guvernul Barbu Catargiu a prezentat un proiect de lege pentru înființarea unui Comitet Provizoriu de Legislație, compus din toți miniștrii și dintr-un număr de deputați, aleși de Adunarea Legislativă care să se ocupe de elaborarea proiectelor de legi necesare funcționării statului. De asemenea în scurta sa existență de numai câteva luni, guvernul Catargiu a reușit să pună în practică două legi importante, respectiv Legea Vânzării Sării și Legea Urmăririi Veniturilor Statului. Dar referitor Barbu Catargiu , personalitatea sa cu puternice convingeri conservatoare i-a făcut pe adversarii săi politici sa-i dorească moartea, iar ca o premoniție , în ultimul său discurs politic, Catargiu ar fi spus: “Pacea, domnilor, pacea și odihna sunt scăparea țării, și voi prefera moartea mai înainte de a călca sau a lasă să se calce vreuna din instituțiile țării”. Așa se face că data de 8 iunie 1862, pe când părăsea clădirea Parlamentului din București, Barbu Catargiu a fost asasinat prin împușcare sub clopotnița de pe Dealul Mitropoliei, acest asasinat stârnind un imens scandal în epocă prin implicații sale politice, dar și prin misterul prin cu care este înconjurată această crimă, mister care nu a fost elucidat nici până în ziua de astăzi.
