Emil-Corneliu Ninu: “EXHUMAREA EROILOR DIN PLASA MANGALIA”

0
118

Monument Eroi Dobrogeni MangaliaUn interesant material am primit de curând, merit indiscutabil al apetenței dlui col. (r) Macovei Remus pentru cercetare.
Cu extrasul dlui din revista „România eroică”, apărută în urmă cu 90 de ani (interzisă în 1948 și reapărută în 1991), monografia orașului nostru capătă contururi tot mai puternice, completând, iată, tot mai numeroasele lucrări apărute până acum.
Materialul primit de la președintele Filialei Constanța a A.N.C.E.„R.M.” îl vom transcrie întocmai, nepermițându-ne, cumva, a-i imputa unele erori lingvistice.
Pe linia tradiției noastre, ne propunem, împreună cu alte ONG-uri, organizarea unei excursii tematice, „PE URMELE EROILOR”, fie la Mărășești și Tecuci, fie la Turtucaia și Dobrici, așa cum am mai făcut-o, de când ființăm, în fiecare an, din cei cinci.
Numai că, de data aceasta, noi, membrii celor două asociații mangaliene „CULTUL EROILOR”, dorim să refacem itinerarul existent în prezentul document, extrem de important pentru toți locuitorii vechii „plase” Mangalia, pe traseul Mangalia-Constanța (locul vechii gări)-Mircea-Vodă.
Un fel de CARAVANĂ care să poarte recunoștința și cinstirea EROILOR acestor meleaguri, căzuți pentru împlinirea unor mari idealuri, dragi nouă, tuturor, indiferent de etnie, credință sau convingeri politice!
Așteptăm, în acest sens, sugestiile Dv., dorința participării, la nr. de telefon 0755076667, dar și O NECESARĂ SPONSORIZARE a unui astfel de demers (în contul „Asociației CULTUL EROILOR Mangalia”, CUI 34149377, deschis la BRD, RO29BRDE140SV41210661400,), care ar presupune cheltuielile cu transportul, depunerea unor coroane de flori din partea reprezentanților unor localități din „plasa” Mangaliei (Albești, Limanu, Cotu-Văii, Negru-Vodă , Pecineaga, Moșneni, 23 August ș.a.)!
Iată, în continuare conținutul acestui document de o extremă importanță pentru o parte a locuitorilor ținutului dintre ape, pe al cărui sol pașii noștri calcă pe un uriaș puzzle istoric de destine.
N.B.: Câteva precizări, însă, trebuie făcute, în legătură cu înțelegerea textului și a ilustrației:
1. – „Piața Principală” (din vecinătatea Restaurantului „Delureanu”, devenit, prin anii 1950, restaurantul „Marea Neagră”), de care se amintește, insistent, în text, se va numi „Piața Eroilor”, abia după amplasarea, aici, la exact un an (22 august 1927), a „Monumentului Eroilor Dobrogeni”, situat în piațeta dintre actualul Sanatoriu Balnear și imobilul dinspre IGAF, ce include și vila fraților Dan. Iată că abia acum se poate înțelege semnificația numelui acestui monument, distrus prin anii 1950, nume dat și ca o consecință a depunerii, aici, a sicrielor eroilor deshumați, din întreaga „plasă” a Mangaliei. După cum se știe, deja, „Piața Eroilor” nu trebuie confundată cu actuala „Piață a Republicii~, din fața Casei de Cutură și a IGAF-ului, unde a fost ridicat, la 9 Mai 1998, „Monumentul Eroilor”.
2. – Ziua de 22 august, comemorată și în 1926 („Înhumarea Eroilor Dobrogeni”), și în 1927 (inaugurarea „Monumentului Eroilor Dobrogeni”), s-a vrut a fi aleasă pentru semnificația ei istorică, întrucât, la 14 august 1916, România intra în aventura Primului Război Mondial, război cunoscut nouă ca fiind cel al ”Întregirii Neamului”.

„Acțiunea Societății Mormintele Eroilor în Dobrogea”

Am fost în August la Mangalia.
O viață liniștită și contemplativă se poate duce minunat acolo, pe țărmul mării, tolănit pe nisipul fin al plajei.
Zilele trecute fără alai, fără obișnuitele impresii bucureștene ce zgâlțâie prea mult sufletul omenesc.
Aceasta până într’o (sic!) zi.
Era ziua eroilor dobrogeni. Se exhumaseră rămășițele pământești ale eroilor, acelor care luptaseră împrejurimile Mangaliei.
Cerul era simplu dar cu atât mai solemn.
Sicriele erau așezate în piața principală.
În autocamioane aveau să străbată un drum destul de lung până la Constanța, da (sic!) unde urmau să fie duse cu trenul la Mircea Vodă, spre a fi depuse în cripta eroilor Dobrogeni.
Asemenea alai nu văzuseră de mult cei din Mangalia.
Lume pestriță se înghesuie în piața principală.
Vizitatorii bucureșteni priveau cu interes manifestația. Cuvântările începură. Capii autorităților vorbiră.
Hatipul (n.n.: „orator, predicator la musulmani”, cf. „Dicționar turc-român”, Editura Internațional „Scorpion”, Buc., 1994, pag. 142) a grăit într-o minunată limbă românească. Credeam că totul s-a isprăvit, când, dintr-un balcon central, o voce puternică și convingătoare a răsunat, descriind sugestiv luptele din Dobrogea, jertfele eroilor, durerea mamelor rămase fără copii, jalea soțiilor rămase fără sprijinul bărbaților lor, măreția sacrificiului celor care muriră ca să trăească (sic!) România Mare și întreagă.
Femeile plângeau, plângea toată lumea.
Am pâns și eu. N’am avut tăria să înfrunt vântul unei cuvântări atât de vibrante, eu, care sunt obișnuit să-mi stăpânesc aprinderea sufletului meu.
Cine m’a îndemnat să plâng?
Un locotenent, care cuvânta în numele Societății „Mormintele Eroilor”.
L’am văzut și l’am îmbrățișat cu drag. Era locot. Copaciu N. despre care, din acel moment, păstrez cele mai frumoase impresii. Nu am auzit vorbind a doua oară. Cred însă că vorbește inspirat, improvizat, nu după clișeu, ci cel ce vorbește dupe (sic!) clișeu, ținând discursuri pregătite de mai înainte, n’are nu poate să aibă însuflețirea celui care vorbește inspirat. M’am gândit la acțiunea Societății „Mormintele Eroilor”.
În Dobrogea, această acțiune este cea mai frumoasă propagandă în folosul culturii românești pentru statornicirea în suflete a conștiinței naționale.
Am ținut să-mi fixez aceste gânduri, pentruca (sic!) să înțeleagă, cei ce sunt chemați să înțeleagă.
Leontin Iliescu”

„Solemnitatea exhumărei eroilor dela Mangalia 26 August 1926”

„Lucrările de exhumare au început la 10 August 1926.
S’a lucrat cu echipe militare din Reg. 2 Grăniceri și 40 inf. având și concursu (sic!) populației, comunelor din întreaga Plasă Mangalia sub conducerea autorităților comunale și sub supravegherea și directivele d-lui Hristu Melide Pretorul Plasei și a Locot. Copaciu N. din M.R. delegatul Societăței Mormintele Eroilor exhumându-se peste 1700 eroi de toate națonalitățile.
Solemnitatea ridicărei acestor eroi, s’a făcut la Mangalia în ziua de 22 August 1926.
În zorii zilei de 22 August a.c. osemintele a peste 1700 eroi așezate în lăzi și cutii goale se depun în 14 autocamioane frumos ornate cu flori și verdeață și peste 40 de coroane depuse din partea d-lor Sever Movilă senator, Pretoratul plășei (sic!) Mangalia și din partea multor auutorități și persoane de bine aflate pentru sezon în Mangalia.
S’a slujit la biserica din localitate unde a avut loc adunarea generală publică în frunte cu domnii Sever Movilă senator, Hristu Melide pretorul plășei, Licseanu primarul Mangaliei, Anton Panait notar Sarighiol, Mitache notar, plutonier major Grigore Matei șeful secției de jandarmi Mangalia, Popa Vasile, Ratea Ion, Stancu Ion, Plutonieri șefi de posturi de jandarmi, Dinu Vizureanu, Constantin Fântână, Ion Motoc, Gh. Ghebhart proprietarii autocamioanelor care convinși de însemnătatea acestui act național sfidează câștigul arginților sunători și pun la dispoziție în mod gratuit autocamioanele proprietate, pentru transportarea acestor moaște sfinte dela (sic!) Mangalia, prin Movila Techirghiol, și la Constanța pentru ambarcare.
Au mai luat parte orfanii de răsboi ai marinarilor, elevii și elevele în frunte cu profesoarele și profesorii școalelor locale, pensionarele orfelinatului de răsboi din Mangalia cu profesori și conducătorii lor, domnul Nicolau dirigintele oficiului P. T. T. Mangalia toți proprietarii și notarii comunelor plășii Mangalia.
De aci se formeză un frumos și impunător cortegiu pornind la ora 10 în sunetul clopotelor, în frunte cu clerul îmbrăcat în sfintele odăjdii, sfintele prapore și crucea cea mare străbătând străzile orașului până în piața principală, unde osemintele eroilor așteptau așezate în cele patrusprezece autocamioane învelite în flori și coroane, care impresionau puternic prin măreția jerfei ce înfățișau.
Aci mai erau de față domnii: general Ioan Manolescu cu directorul Societății Mormintele Eroilor, Ionescu Brăila director în Ministerul de Domenii, Profesor Motaș, Comandor Georgescu, Brezeanu Turturică, Călinescu, Colonel Sima Petre Comandantul reg. 2 Grăniceri, Blaciu, D-nele Terică, Iliescu, Marin Jercea cu familiile cum și un public foarte numeros.
După terminarea serviciului religios oficiat de un sobor de preoți din întreaga plasă Mangalia au ținut înălțătoare cuvântări domnii:
1. Preotul Gheorgec, Atipul (sic!) Djemii Reschid preoți Musulmani, Daciu învățător la Caraomer și Locot. Copaciu din partea armatei și Societății Mormintele Eroilor.
Cu lacrimi în ochi au luat parte întreaga asistență și poporul din împrejurimi manifestându-și recunoștința pentru marea jertfă a eroilor a căror memorie este cinstitiă cu toată pietatea cuvenită.
Cu acest prilej s’a remarcat înaltul și însuflețitul sprijin ce se dă în continuu (sic!) și în mod neprecupețit de către domnii Sever Movilă Senator și Hristu Melide pretorul plășei Mangalia, atențiune și sprijin care rar se găsește în acest fel și care ne îndreptățesc a-i caracteriza buni sprijinitori și colaboratori spre înălțarea cultului eroilor noștri.
La ora 3 se formează un impunător cortegiu compus din peste 20 de mașini acoperite cu coroane naționale și grămezi de flori care pornește în sunetul muzicei și salutul imensei asistențe ducând spre Constanța osemintele prin Movila Techirghiol.
Cortegiul se pierde în zare iar frumosul orășel Mangalia își păstrează veșmântul sfânt al culorilor naționale, roș galben și albastru, peste care într’o vreme fuseseră așternute ruinele răsboiului în cântecul cucuvaelor, în plânsul și blestemul mamelor îndurerate și urgia năvălitorilor cotropitori.
Cu această ocazie domnii Sever Movilă și Hristu Melinte prin îndemnul cu cuvinte pline de suflet și viață, fac acest impunător cortegiu să fie încadrat cu un sobor de preoți, toți primarii, toți notarii, și toți jandarmii din întreaga plasă Mangalia care merg cu acel cortegiu până în Constanța spre îmbarcat la tren.
La Movilă Tecchirghiol cortegiul este întâmpinat de o mulțime imensă de ofițeri în cap cu d-l general Jitianu Comandantul școalei superioare de răsboi, mulți sezoniști având și două muzici militare care dau onoruruile și înalță imnuri de slavă pentru acei care și-au jertfit viața pe altarul sfânt al Patriei.
S’au rostit însuflețite cuvântări de către domnii generali Jitianu și primarul comunei Tuzla preamărind faptele glorioase ale vitejilor eroi, jertfiți pentru idealul național.
Seria acestor cuvântări a fost încheiată prin cuvântarea Locot. Copaciu Nicolae din Ministerul de Răsboi (sic!) delegatul Societății Mormintele Eroilor Comitetul Central.
La ora 17 cortegiul își face apariția la marginea Constanței unde este întâmpinat de întregul cler al Constanței în cap cu arhimandritul Dincă vicarul sfintei Episcopii.
Reprezentanții autorităților civile și militare, armata și un public numeros care în sunetele muzicii regimentului 34 Infanterie condusă de inimosul ei șef căpitanul Lăzărescu parcurge străzile principale până în centrul orașului de unde se îndreaptă la gară iar aci se oficiază un înălțător serviciu religios încheindu-se cu cu o însuflețită cuvântare a arhimandritului Dincă Vicarul episcopiei după care se încheie cu altă cuvântare de către Locot. Copaciu Nicolae din Ministerul de Răsboi delegatul Soc. Mormintele Eroilor Comitetul Central.
Se procedează apoi la îmbarcarea osemintelor acestor eroi și tot în aceiași (sic!) zi sunt luate cu vagoane speciale spre Mircea Vodă unde vor fi reînhumate în cimitirul militar de onoare Mircea cel Bătrân.
Tot cu această ocaziune s’a observat că după plecareea trenului și numai după ce se pierde în zare anunțat prin semnale lungi de alarmă ale mașinilor, domnii Sever Movilă și Hristu Melinte prin lacrimile ce le udă obrajii se despart de acest cortegiu și de camarazii lor de arme ale căror morminte depe dealul Mangaliei le îngrijiseră până astăzi ca cei mai buni camarazi.
Ținem să relevăm cu această ocazie că domnul Kristu Melide a organizat o chetă condusă de un grup de domnișoare care urmează cortegiul din Mangalia Movila Techirghiol Constanța, fapte ce sunt demne de toată lauda. ”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.