9 Martie, “Ziua Bărbatului” şi Sfinţii 40 de Mucenici

0
129

După ce ieri am sărbătorit Ziua Femeii, sărbătoarea Mucenicilor oferă şi bărbaţilor un prilej de cinstire, dar mai ales unul de mare cinste. Bătrânii spun că pe 9 martie este ultima zi de vreme urâtă, urmând de acum zilelor calde ale moşilor, consideraţi mai buni şi mai înţelepţi. Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe 9 martie pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia.

Totodata sarbatoarea vine dupa Ziua Femeii, unii considerând că 9 martie este ziua barbatului, în care acesta trebuie să bea 40 de pahare (simbolice) de vin in cinstea celor 40 de Sfinti. Aceştia erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman Licinius. Aflând despre credinţa lor, guvernatorul Armeniei i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, cei 40 de soldaţi au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre.

Unul dintre cei 40 de soldaţi nu a mai rezistat şi a cerut să fie scos pentru a intra în baia caldă din apropiere. Din cauza diferenţei de temperatură acesta a murit. Un alt creştin, martor al evenimentului, a intrat în apa rece alături de ceilalţi pentru a-şi mărturisi credinţa în Hristos. În Bucureşti, fragmente din moaştele Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari şi la bisericile „Icoanei”, „Mihai Vodă”, „Dichiu” şi „Sfântul Alexie”.

Tradiţia românească povesteşte despre o întreagă procesiune ritualică desfăşurată în această zi, 9 martie fiind percepută ca un prag simbolic al anului. Astfel, bătrânii cred şi acum că de Sfinţii Mucenici se deschid porţile Raiului, fiind totodată un prilej pentru săvârşirea numeroaselor ritualuri de alungare a gerului.

Astăzi, gospodinele prepară mucenici fierţi în apă, la care adaugă scorţişoară şi nucă. În unele zone, colacii poartă numele “sfinţi” sau “sfinţişori”.

În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci copţi, sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin. Tot în această zi, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie, notează Ion Ghinoiu, în volumul ”Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2002).

În toate comunităţilor rurale, la 9 martie, exista obiceiul de a se scoate plugul la arat. De asemenea, tot în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului. Tot în această zi se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii.

Potrivit www.crestinortodox.ro, în credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.