La 16 decembrie 1910, a avut loc, în localitatea Issy-les-Moulineaux, de lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, inventat şi pilotat de Henri Coandă. Conform site-ului www.armataromaniei.ro, invenţia avionului cu reacţie a făcut ca Henri Coandă să intre în istoria aviaţiei mondiale şi ca pionier al aviaţiei cu reacţie.
Henri Coandă a realizat, la Arsenalul Armatei din Bucureşti, macheta unui avion echipat cu un motor-rachetă cu combustibil solid. În 1910, la cel de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris, a expus un avion bazat pe propulsia prin reacţie (Avionul “Coandă 1910”), experimentat în acelaşi an lângă Paris, la Yssy-les-Moulineaux.
Avionul cu reacţie “Coandă 1910”, era un biplan care se distingea printr-o perfectă linie aerodinamică şi o serie de elemente originale dintre care: sistemul de propulsie asigurat de un motor aeroreactiv fără elice, dispus în partea din faţă a avionului, structura rezistentă a aripilor, folosirea învelişului de placaj lustruit şi lăcuit, instalarea pentru prima oară a rezervoarelor de combustibil şi lubrifiant în interiorul aripii groase, lungirea planului superior faţă de cel inferior, cu decalarea lor, pentru a reduce interacţiunea aerodinamică a acestora. Aparatul era lung de 12,5 metri, cu anvergura aripilor de 10,3 metri, iar în zbor avea o greutate de 420 kg.
După închiderea Salonului de Aeronautică, la 16 decembrie 1910, avionul “Coandă 1910” a fost transportat la aerodromul Issy les Moulineaux, în scopul stabilirii caracteristicilor motorului şi a efectuării unor probe de rulaj. Cu această ocazie a fost efectuat şi primul zbor aeroreactiv din lume, pe câmpul de zbor de la Issy-les-Moulineaux, avându-l ca pilot pe însuşi Henri Coandă.
În timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experienţă, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare şi a luat foc, mai notează www.armataromaniei.ro. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se cu doar câteva contuzii pe faţă şi pe mâini.
Inventatorul povesteşte, într-o scrisoare trimisă, în 1964, lui Constantin C. Gheorghiu, membru al Asociaţiei internaţionale a istoricilor aviaţiei, despre acest prim zbor al unui aeroplan propulsat prin reacţie: “…după câteva minute de încălzire, am manevrat manetele de comandă, aeroplanul s-a pus în mişcare rulând din ce în ce mai repede, apoi s-a ridicat, cam prea iute, n-a fost vina mea, dar la un moment dat a alunecat pe o aripă şi s-a prăbuşit şi a ars complet. Norocul meu că nu aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun, aşa că am fost aruncat afară şi nu am ars”.
