Raportul MCV 2014

0
62

1. INTRODUCERE

In iulie 2012, la cinci ani dupa crearea mecanismului de cooperare si de verificare (MCV), Comisia Europeana a publicat un raport bazat pe o evaluare generala a progreselor Inregistrate de Romania. In raport se constata ca existau multe dintre elementele fundamentale necesare si ca MCV a contribuit In mod semnificativ la reforma din Romania. Atentia se deplasa spre punerea In aplicare a reformelor. Raportul, metodologia si concluziile acestuia au fost aprobate In cadrul concluziilor adoptate de catre Consiliul de Ministri.

Raportul a fost marcat si de evenimentele petrecute In iulie 2012 In Romania, ridicand Intrebari specifice cu privire la statul de drept si independenta justitiei din Romania. Aceste aspecte au fost abordate de Comisie In cadrul unui raport intermediar publicat In ianuarie 20133. In raportul respectiv s-a concluzionat ca Romania pusese In aplicare doar unele dintre recomandarile Comisiei care vizau aspectele mentionate. S-a constatat, de asemenea, necesitatea accelerarii progreselor In ceea ce priveste recomandarile Comisiei referitoare la reforma sistemului judiciar, la integritate si la lupta Impotriva coruptiei.

In prezentul raport sunt evaluate progresele pe care Romania le-a Inregistrat In cele doua domenii principale ale MCV – reforma sistemului judiciar si lupta Impotriva coruptiei – de la publicarea rapoartelor amintite. Pe baza rapoartelor MCV publicate pana In prezent se poate observa ca progresele nu au fost usor de obtinut, iar cele obtinute Intr-un domeniu pot fi Ingradite sau negate de regrese In alt domeniu. In decembrie 2013, actiunile Parlamentului au demonstrat ca principiile si obiectivele centrale ale reformei continua sa fie puse la Incercare – pentru reiterarea acestor principii a fost necesara interventia Curtii Constitutionale. Din aceasta cauza este deosebit de dificil sa se evalueze caracterul durabil al reformei si sa se aprecieze dinamismul care exista la nivel intern pentru asigurarea unei tendinte general pozitive.

Trebuie remarcat faptul ca Imprejurarile dificile din 2012 nu au atenuat hotararea unui numar mare de institutii si de persoane din Romania de a continua consolidarea progreselor. Comisia considera ca procesul de monitorizare din cadrul MCV, oportunitatile oferite de fondurile UE si angajamentul constructiv manifestat de Comisie si de numeroase state membre continua sa reprezinte un sprijin valoros pentru reforma din Romania. Urmatorul raport va fi Intocmit In aproximativ un an.

2. STAREA PROCESULUI DE REFORMA DIN ROMANIA

2.1 Sistemul judiciar

Independenta sistemului judiciar si statul de drept au constituit o tema speciala a raportului din iulie 2012 si a raportului ulterior din ianuarie 2013. De asemenea, aceasta tema s-a aflat In mod constant In centrul dezbaterilor din Romania, institutiile judiciare punand un accent

mai mare pe aceasta parte a activitatii lor. Este posibil ca acest lucru sa fi influentat nivelul de Incredere In institutiile judiciare din Romania.

Independenta sistemului judiciar si statul de drept

Ordinea constitutionala

Desi nu fac strict parte din sistemul judiciar, Constitutia si Curtea Constitutionala se afla In centrul statului de drept. Actiunea de contestare a autoritatii Curtii Constitutionale din vara anului 2012 nu a fost repetata si, In plus, i-a consolidat rolul de arbitru important. Curtea Constitutionala va continua sa joace un rol esential In apararea unor principii-cheie, cum ar fi separarea puterilor, precum si In cadrul unor eventuale discutii viitoare asupra modificarii Constitutiei.

Odata cu reluarea, probabil In cursul acestui an, a dezbaterilor constitutionale, este de asemenea important sa se ofere Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea de a face observatii cu privire la toate domeniile care tin de sistemul judiciar. Mai precis, va trebui sa se acorde atentie excluderii acelor modificari care maresc posibilitatea politicienilor de a influenta factorii de decizie din sistemul judiciar sau de a contesta independenta si autoritatea sistemului judiciar. Din acest motiv, angajamentul guvernului de a consulta Comisia de la Venetia, In special, este un semn important al angajamentului Romaniei de a-si baza toate modificarile constitutionale viitoare pe norme europene. Autoritatile romane si-au exprimat, de asemenea, intentia clara de a tine Comisia Europeana la curent.

Presiunea exercitata asupra independentei sistemului judiciar

In vara si In toamna anului 2012, Comisia a primit din partea institutiilor judiciare un numar mare de mesaje In care erau redate critici directe lansate de politicieni si atacuri mediatice motivate politic la adresa unor judecatori, procurori si membri ai familiilor acestora, precum si la adresa unor instante si a unor parchete6. Se pare ca, din iulie 2012, atacurile de acest gen au scazut In numar si In forta, Insa ele continua sa existe. Exista, de exemplu, cazuri de critica directa adresata unor institutii judiciare si unor magistrati cu putin timp Inainte de pronuntarea unor hotarari judecatoresti care vizau persoane politice importante.

Acest lucru contrasteaza cu practicile din numeroase alte state membre, unde masura In care politicienii emit comentarii asupra unor hotarari judecatoresti este limitata de respectul pentru principiul separarii puterilor si al independentei justitiei, asigurat fie prin norme, fie prin conventii.

CSM si-a Indeplinit rolul de principal garant al independentei justitiei Intr-un mod sistematic si profesionist, ceea ce a ajutat ca acest aspect sa fie luat In considerare cu mai multa seriozitate de catre cetateni si politicieni. Acest rol s-a dovedit a fi o parte tot mai importanta a sarcinilor CSM, iar el ar putea fi consolidat prin intermediul unei proceduri clare si transparente privitoare la modul de reactie al CSM In astfel de cazuri. CSM ar putea, de asemenea, sa exploreze alte modalitati de a manifesta sustinere institutionala pentru aplicarea In practica a independentei sistemului judiciar prin sprijinirea diferitilor magistrati In astfel de situatii

Ministrul Justitiei a condus, de asemenea, o initiativa utila de stabilire a unui dialog Intre media si magistrati. Relatiile dintre acestia ar putea fi Imbunatatite printr-o mai buna Intelegere reciproca, precum si printr-o abordare profesionista a institutiilor judiciare fata de mijloacele de comunicare In masa. Cu toate acestea, va fi dificil sa se Inregistreze progrese daca magistratii si hotararile judecatoresti vor continua sa fie tinta unor critici lansate de persoane publice.

Respectarea hotararilor judecatoresti

Cele de mai sus se leaga de un aspect important al separarii puterilor si al statului de drept, respectarea hotararilor judecatoresti, si se manifesta pe mai multe planuri. Nerespectarea unor hotarari judecatoresti sau cazurile In care hotararile judecatoresti sunt contestate In mod nejustificat de catre administratia publica constituie o atingere adusa naturii obligatorii a hotararilor judecatoresti.

Acest lucru este o problema atunci cand sunt vizate cele mai Inalte organisme ale statului. Din iulie 2012, magistratii au fost nevoiti de mai multe ori sa se adreseze Curtii Constitutionale ca urmare a lipsei de vointa a Parlamentului de a proceda la Incetarea anumitor mandate pe baza unor hotarari judecatoresti definitive In care se stabilea incompatibilitatea unui parlamentar. Cea mai recenta hotarare a Curtii Constitutionale In aceasta privinta dateaza din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat Inca nicio masura.

Numirile la nivel Inalt

Numirile din sistemul judiciar constituie unul dintre cele mai clare moduri de demonstrare a independentei judecatorilor si a procurorilor. Procesul MCV a subliniat importanta unor proceduri de numire clare si obiective, care sa fie respectate8: numirile nepolitice ale unor persoane cu un Inalt nivel de profesionalism si de integritate sunt esentiale pentru Increderea publica In sistemul judiciar.

Evolutiile de anul trecut sunt mixte9. In cazul conducerii Inaltei Curti nu au existat semne de imixtiune In procesul de numire. Situatia este mai dificila In cazul parchetului, unde procesul de numire demarat In septembrie 2012 a avut o culoare politica accentuata care nu a putut fi atenuata de modificarile aduse ulterior procedurii. Este posibil ca acest lucru sa Ii fi descurajat pe unii potentiali candidati sa Isi manifeste interesul pentru aceasta pozitie. Pe lista finala a candidatilor propusi figurau cateva persoane cu rezultate bune In domeniul anticoruptiei. Cu toate acestea, la rezultatul global nu s-a ajuns In urma unui proces transparent, conceput sa permita verificarea calitatilor candidatilor si derularea unei competitii reale. Comisia a regretat decizia de a nu se urma o procedura solida si a subliniat ca persoanelor numite le revine astfel sarcina sa Isi arate angajamentul de a continua activitatea de combatere a coruptie desfasurata de aceste institutii.

In toamna anului 2013, numirile In functiile de procuror sef si de procurori sefi adjuncti ai DNA au creat o alta problema dificila. Inca o data s-a pus capat brusc numirilor temporare In posturi ad-interim, iar numirile au fost efectuate de catre Ministrul Justitiei fara respectarea deplina a procedurii de consultare a conducerii DNA. In urma criticilor exprimate de public si de CSM a avut loc un al doilea proces de numire, caracterizat Intr-o mai mare masura de consens, In cazul caruia normele au fost respectate si care s-a soldat cu un set diferit de numiri permanente. Momentul ales a provocat, de asemenea, Ingrijorari In randul publicului In sensul ca se facea o legatura cu deciziile DNA privitoare la persoane politice, precum si critici politice la adresa procurorilor.

Cadrul juridic

Noile coduri juridice

Procesul de elaborare a noilor coduri juridice ale Romaniei a fost urmarit In fiecare raport MCV. In raportul MCV din iulie 2012 s-a subliniat ca elaborarea acestor noi coduri reprezinta o modernizare semnificativa a cadrului juridic al Romaniei. Desi procesul de punere In aplicare nu a fost usor, Indeosebi In perioada In care trebuiau mentinute doua sisteme paralele, a existat tot mai mult perceptia ca factorii de decizie din sistemul judiciar au colaborat cu Ministerul Justitiei In vederea facilitarii tranzitiei. In cadrul pregatirilor pentru intrarea In vigoare a noului Cod penal s-a Incercat valorificarea experientelor din trecut11. De asemenea, Ministerul Justitiei a obtinut un buget si posturi suplimentare pentru sprijinirea procesului de punere In aplicare a noilor coduri. A fost util sa se stabileasca termene mai lungi, dar realiste, pentru derularea procesului.

Noul Cod de procedura penala, care urmeaza sa fie pus In aplicare Incepand din februarie, constituie o actiune majora: toate dispozitiile sunt direct aplicabile, iar codul introduce doua noi institutii, „judecatorul de drepturi si libertati” si „judecatorul de camera preliminara”. Prin urmare, este deosebit de important ca, atunci cand este posibil, problemele sa fie anticipate si rezolvate. Va fi important ca, dupa intrarea In vigoare a noilor coduri, sa se asigure o monitorizare periodica a efectelor reale si a punerii In aplicare a noilor dispozitii.

O alta dificultate este instabilitatea noilor coduri la cateva luni Inainte de intrarea lor In vigoare. S-au constatat mai multe probleme juridice care ar putea presupune aducerea unor modificari la coduri sau la normele de aplicare a Codului de procedura penala care urmeaza sa fie adoptate Inainte de intrarea In vigoare12. In plus, Parlamentul Romaniei a votat, In decembrie, o serie de modificari ale Codului penal, care au fost declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala (a se vedea mai jos).

Uniformitatea jurisprudentei

Introducerea codurilor constituie, de asemenea, o ocazie importanta de a aborda aspectul uniformitatii jurisprudentei. Lipsa de uniformitate si o anumita lipsa de previzibilitate a jurisprudentei instantelor sau a modului In care sunt interpretate dispozitiile legislative reprezinta In continuare o preocupare semnificativa pentru comunitatea oamenilor de afaceri si pentru societate In general.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a Intreprins o serie de masuri utile pentru abordarea acestei teme. Prin noile coduri de procedura, recursurile sunt reorientate spre scopul lor principal de casatie, iar rolul Inaltei Curti In sporirea uniformitatii este consolidat. Procedura hotararilor preliminare va aduce o noua procedura care va permite adresarea de Intrebari Inaltei Curti In vederea unei hotarari interpretative care este obligatorie atat pentru instanta In chestiune, cat si pentru cazurile ulterioare. In ceea ce priveste atat formarea, cat si publicarea hotararilor judecatoresti motivate, Inalta Curte si CSM au Intreprins masuri importante, printre care se numara acordarea accesului judecatorilor si grefierilor la hotararile pronuntate de toate celelalte instante de pe teritoriul tarii. Urmatoarea etapa ar trebui sa fie asigurarea accesului profesiilor juridice si al publicului larg la toate hotararile judecatoresti.

Cu toate acestea, In unele cazuri se manifesta rezistenta atunci cand trebuie sa se respecte jurisprudenta sau Indrumarile unor instante superioare, ceea ce afecteaza functionarea normala a sistemului judiciar. Incertitudinea care rezulta din aceasta atitudine submineaza Increderea In sistemul judiciar, creand ineficienta si frustrare atat In randul operatorilor comerciali, cat si al cetatenilor. Conducerea instantelor ar putea Intreprinde mai multe actiuni pentru a atrage atentia colegilor asupra importantei uniformitatii si, In special, pentru a contesta cazurile In care hotararile par sa se abata de la practica Inaltei Curti. In ceea ce o priveste, Inalta Curte trebuie sa remedieze situatiile In care propriile hotarari par neuniforme.

O sursa suplimentara de dificultati In aplicarea uniforma a legii este legata de calitatea si de stabilitatea cadrului juridic. Se Intampla deseori ca numarul mare de ordonante de urgenta sau de proceduri parlamentare adoptate fara un grad minim de transparenta sa nu permita derularea unui proces adecvat de evaluare, consultare si pregatire, chiar si In cazurile In care urgenta nu este clara. Drept urmare, judecatorii, procurorii, avocatii, agentii economici, administratiile si cetatenii care trebuie sa aplice legea sunt confuzi, se comit greseli si exista un risc ridicat de ambiguitati care ar putea fi folosite pentru o interpretare divergenta a legii.

Reforma structurala a sistemului judiciar

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar (2014-2018)

Ministerul Justitiei s-a ocupat de elaborarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar (2014-2018). Strategia vizeaza consolidarea reformelor actuale si a institutiilor judiciare, precum si sporirea Increderii In justitie. Obiectivele generale – o mai mare eficienta, consolidarea institutiilor, integritatea, calitatea, transparenta si accesul la justitie – corespund activitatilor desfasurate In alte state membre si la nivel european. Scopul este ca strategia si planul de actiune care o Insoteste sa fie adoptate In februarie 2014. O cooperare stransa Intre guvern si institutiile judiciare este esentiala pentru o astfel de initiativa, iar ministrul a reusit sa apropie institutiile. Consensul va contribui, de asemenea, la autoritatea strategiei. Ar fi important, de asemenea, ca In proces sa fie implicate si alte profesii juridice, cum ar fi avocatii, notarii si executorii judecatoresti.

Un element important al unei eventuale reforme viitoare a sistemului judiciar ar fi sporirea capacitatii organelor de conducere din justitie de a adopta decizii In cunostinta de cauza, bazate pe sistem fiabil de colectare a datelor referitoare la functionarea sistemului judiciar, pe cercetare si pe o planificare pe termen lung. Alte state membre au utilizat, de asemenea, practici precum sondajele realizate In randul persoanelor care recurg la justitie sau al angajatilor instantelor, pentru a aduna informatii cu privire la carentele sistemului.

Gestionarea volumului de lucru si eficienta justitiei

Se constata In continuare problema unui volum de lucru excesiv In anumite instante si parchete, problema exacerbata de incertitudini In ceea ce priveste impactul codurilor. Exista mai multe tendinte utile In sistemul judiciar, cum ar fi specializarea, utilizarea mai eficienta a grefierilor si masurile de practica judiciara pentru prevenirea Intarzierilor suparatoare, masuri care ar putea avea toate un anumit impact..

Cu toate acestea, este de asemenea important sa se analizeze problema cu care sistemul se confrunta de mai mut timp14 a reechilibrarii resurselor disponibile prin refacerea hartii judiciare. O astfel de schimbare ar presupune, totusi, o modificare legislativa si, In ciuda sustinerii din partea Ministerului Justitiei, se pare ca sprijinul Parlamentului este In continuare nesigur.

Integritatea sistemului judiciar

CSM si-a subliniat politica de toleranta zero In ceea ce priveste rezolvarea problemelor de integritate In cadrul sistemului judiciar si a elaborat, cu ajutorul Inspectiei Judiciare, o abordare mai coerenta si mai ampla. Va fi important ca acest lucru sa se reflecte si Intr-o abordare coerenta din partea sectiei administrative a Inaltei Curti. Se pare ca s-a ajuns astfel la un numar mai mare de cazuri15, Insa va fi necesar ca aspectul sa fie monitorizat In continuare pentru a se stabili daca efectul de descurajare functioneaza.

2.2 Cadrul de integritate 

Cadrul de integritate este una dintre caracteristicile centrale ale MCV. Acesta se bazeaza pe institutii si norme care sa asigure faptul ca asteptarile sunt clare si ca ele sunt realizate In mod corespunzator. De asemenea, un astfel de cadru depinde In mare masura de acceptarea la nivel politic si cultural a faptului ca integritatea este un principiu important pentru functionarii publici si ca orice Incalcare ar trebui sa aiba consecinte.

Agentia Nationala de Integritate (ANI) si Consiliul National de Integritate (CNI)

In cursul anului trecut, Agentia Nationala de Integritate (ANI) a continuat sa Isi consolideze bilantul de rezultate16. Exista Insa In continuare obstacole, precum si diferente Intre progresele Inregistrate In ceea ce priveste cazurile de incompatibilitate, conflictele de interese si averile nejustificate. Mai concret, ANI si conducerea acesteia s-au confruntat cu o serie de atacuri care au parut sa coincida, deseori, cu cazurile ANI Impotriva unor Inalti reprezentanti politici. Consiliul National de Integritate si-a dovedit valoarea de organism de supraveghere capabil sa explice mandatul ANI si sa intervina public atunci cand este necesar.

ANI a capatat mai multa autoritate In calitate de institutie, guvernul sprijinind sporirea resurselor pentru asigurarea functionarii sale eficace. Intrucat relatiile cu alte agentii guvernamentale sunt esentiale, ANI a Incheiat o serie de acorduri de lucru menite sa reglementeze aceste relatii – chiar daca unele sunt mai fructuoase decat altele. Deciziile ANI sunt deseori atacate In instanta, Insa statistic rezulta ca instantele au confirmat concluziile ANI In peste 80 % din actiunile introduse Impotriva unor decizii ale ANI avand ca obiect un conflict de interese.

Se pare ca instantele s-au familiarizat cu cadrul de integritate. Jurisprudenta este Insa In continuare neuniforma, atat la nivelul curtilor de apel, cat si la nivelul ICCJ existand hotarari contradictorii, iar procedurile In instanta In cazurile de incompatibilitate sunt In continuare Indelungate. ANI se afla Inca In asteptarea unei hotarari a ICCJ pentru a sti daca poate contesta o decizie a Comisiei de cercetare a averilor de a nu Inainta un caz ANI In instanta. Intervalul de timp necesar pentru anularea contractelor afectate de existenta unui conflict de interese, alaturi de rezultatele slabe ale administratiei publice In ceea ce priveste urmarirea unor astfel de cazuri, reduce, de asemenea, forta disuasiva a activitatilor ANI si ocazioneaza pierderi pentru finantele publice.

Decizia de a elabora un sistem de verificare ex-ante a existentei unui conflict de interese In cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice reprezinta o completare valoroasa a activitatilor ANI17. Este de dorit, In mod evident, ca eventualele conflicte de interese sa poata fi identificate si evitate In prealabil, Inainte de semnarea contractelor. Pentru ca sistemul sa functioneze, va fi important sa existe o obligatie legala a autoritatilor contractante de a raspunde la problemele identificate de ANI. O alta prevedere importanta ar fi aceea ca functionarii publici aflati Intr-o situatie de conflict de interese semnalata de ANI si confirmata de instanta sa raspunda pentru o proportie minima din costurile contractului In cazul derularii acestuia. Daca se va dovedi a fi eficace, aceasta abordare ar trebui sa fie extinsa rapid de la procedurile In care sunt implicate fonduri UE la toate procedurile de achizitii publice.

Ar fi logic sa se desprinda Invatamintele necesare din activitatea depusa In prezent de ANI, In vederea Imbunatatirii cadrului juridic al acestei agentii. In prezent se discuta cu guvernul un pachet care ar urma sa cuprinda masuri importante, precum anularea imediata a unui contract In momentul ramanerii definitive a unei hotarari Intr-un caz de conflict de interese, efectuarea mai multor controale In etapa de numire si facilitarea accesului la declaratiile de interese. Acest pachet ar reprezenta pentru ANI o buna ocazie de a Indruma o codificare a cadrului de integritate, ceea ce ar asigura eliminarea oricaror presupuse ambiguitati din actualul cadru.

Masurile sensibile de aceasta natura se confrunta Insa cu incertitudinea creata de Incercarile succesive din Parlament de a submina eficacitatea cadrului de integritate18. Printre acestea se numara, de exemplu, tentativele de modificare a normelor privind incompatibilitatea In cazul reprezentantilor alesi la nivel local In vara anului 2013 sau recentele tentative de modificare a Codului penal, care au vizat scoaterea unor categorii Intregi de persoane fizice de sub incidenta normelor In materie de integritate, inclusiv a normelor In materie de conflict de interese (a se vedea mai jos). In pachet sunt abordate si cazurile In care Parlamentul refuza sa puna In aplicare o decizie pronuntata de ANI, chiar si atunci cand o astfel de decizie este confirmata de o hotarare judecatoreasca. O eventuala propunere a Guvernului de modificare a legii ANI ar trebui, prin urmare, sa consolideze rolul important pe care ANI Il joaca In ceea ce priveste testarea vointei politice de a mentine un cadru de integritate eficace.

Cadrul de integritate: Parlamentul

In rapoartele MCV anterioare s-a subliniat, de asemenea, riscul ca parlamentarii sa fie perceputi ca folosind normele pe care le adopta pentru a se proteja de efectele legilor19. In raportul MCV din ianuarie s-a observat ca, In ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul deputatilor si senatorilor, modificand procedura de ridicare a imunitatii In cazurile de perchezitie, arestare sau retinere a acestora si de urmarire penala a unor fosti ministri. Statutul pare sa fie o masura utila, aducand mai multa claritate In ceea ce priveste faptul ca starea de incompatibilitate are ca efect Incetarea mandatului de deputat sau senator si introducand termene pentru analiza parlamentara a cererilor de retinere, arestare sau perchezitie a unor parlamentari, Inaintate de parchete. Cu toate acestea, nu se prevede obligatia ca refuzarea Inceperii urmaririi penale sa fie motivata

Ca urmare a unei contestatii depuse la Curtea Constitutionala, aceste dispozitii au intrat In vigoare abia In luna iulie, iar regulamentele de aplicare si un nou Cod de conduita21 nu au fost Inca adoptate. Eficacitatea statutului va trebuie evaluata In timp. Din pacate, practica din cursul toamnei anului 2013 nu a reflectat Intotdeauna faptul ca parlamentarii recurgeau la norme noi pentru a asigura o noua rigoare In cadrul procedurilor22. De exemplu, In ciuda Ingrijorarilor exprimate In raportul din ianuarie, Parlamentul nu a executat o hotarare a Inaltei Curti prin care se confirma o decizie a ANI.

2.3 Combaterea coruptiei la nivel Inalt

In rapoartele MCV si In concluziile Consiliului din anii trecuti s-a subliniat ca rezultatele institutiilor competente In domeniul combaterii coruptiei la nivel Inalt constituie unul dintre cele mai importante moduri prin care Romania progreseaza pe calea Indeplinirii obiectivelor fixate In cadrul MCV. De la ultimele rapoarte MCV, atat DNA, la nivel de urmarire penala24, cat si ICCJ, pentru faza de judecata25, s-au mentinut la rezultate semnificative In circumstante dificile. Luand In considerare atat trimiterile In judecata, cat si condamnarile, aplicarea sistemului de justitie la persoane politice importante a fost o dovada semnificativa a razei de actiune a justitiei romane.

Practica instantelor a cunoscut Imbunatatiri considerabile, In special In ceea ce priveste durata investigatiilor desfasurate de DNA si a proceselor26. O importanta „portita de scapare” a fost Inchisa, pentru a se Impiedica utilizarea demisiei dintr-un post, de parlamentar, de exemplu, ca motiv de Intarziere a unui caz, iar la Inalta Curte au fost prevazuti avocati de serviciu, pentru a se Impiedica utilizarea absentei unui avocat al apararii ca motiv de amanare a judecatii.

Combaterea coruptiei In randul magistratilor27 este un element-cheie al credibilitatii sistemului. In acest domeniu au fost depuse eforturi atat pentru sporirea coerentei sanctiunilor, cat si pentru intensificarea efectului disuasiv al acestora prin supunerea unui proiect de lege privind pierderea pensiilor de serviciu speciale ale magistratilor condamnati definitiv pentru infractiuni savarsite cu intentie, inclusiv coruptie.

Cu toate acestea, In domeniul combaterii coruptiei la nivel Inalt exista Inca obstacole semnificative. In ciuda cercetarilor, a trimiterilor In judecata si a condamnarilor care au loc, exista elemente care dovedesc faptul ca actele de coruptie nu sunt Intotdeauna tratate ca infractiuni grave. In cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare sa indice o anumita reticenta a judecatorilor de a-si asuma consecintele unei constatari a vinovatiei29, ceea ce se afla In contradictie cu ghidul de stabilire a pedepselor al Insesi Inaltei Curti. Un alt aspect important In acest domeniu va fi Imbunatatirea bilantului de rezultate In ceea ce priveste confiscarea activelor si recuperarea activelor. Confiscarea extinsa, care cuprinde si activele rudelor, ramane o procedura recenta la care se recurge relativ rar.

Aceasta reticenta este subliniata de declaratiile unor politicieni romani care Isi exprima simpatia fata de persoanele condamnate pentru acte de coruptie. Aplicarea neuniforma a normelor privind ministrii care demisioneaza din posturi creeaza o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legatura si cu modificarile aduse Codului penal si adoptate de Parlament In decembrie 2013 fara organizarea unei dezbateri sau a unei consultari publice prealabile. Organismele judiciare din Romania, inclusiv Inalta Curte si Consiliul Superior al Magistraturii, si-au exprimat Ingrijorari grave cu privire la modificari, Intrucat acestea ar avea ca efect scoaterea parlamentarilor31 din sfera de aplicare a legislatiei aplicabile infractiunilor de coruptie, precum luarea de mita, traficul de influenta si abuzul In serviciu. Din datele DNA reiese ca un numar de 28 de parlamentari au fost condamnati sau sunt judecati pentru fapte de coruptie.

O alta modificare a constat Intr-un regim de prescriptie modificat, prin care perioada de prescriptie ar fi redusa In mod substantial. Rapoartele MCV au cuprins In mod frecvent observatii cu privire la regimul de prescriptie din Romania33, care contine o dispozitie relativ neobisnuita conform careia prescriptia Inceteaza numai In momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive. Printre alte dispozitii importante se numara si redefinirea conflictului de interese In vederea scoaterii unei serii largi de categorii de persoane de sub incidenta raspunderii In cazul savarsirii unei infractiuni

Aceste modificari au starnit reactii din partea magistratilor romani36 si a comunitatii internationale37. Una dintre problemele ridicate a fost faptul ca In Conventia Organizatiei Natiunilor Unite Impotriva coruptiei se prevede ca toti functionarii publici care detin functii legislative, executive, administrative sau judiciare ar trebuie sa intre sub incidenta unor norme de incriminare a coruptiei si a conflictului de interese38. Curtea Constitutionala a Romaniei a hotarat, In ianuarie 2014, ca modificarile sunt neconstitutionale si a invocat, In special, necesitatea de a respecta obligatiile care decurg din legislatia internationala, precum si principiul egalitatii In fata legii, consfintit In Constitutia Romaniei. Hotararea Curtii Constitutionale a reprezentat o importanta demonstratie a existentei unui echilibru de puteri, Insa continua sa fie surprinzator faptul ca au fost aprobate modificari care pareau sa conteste direct principii atat de importante.

2.4 Combaterea coruptiei la toate nivelurile

MCV recomanda, de asemenea, depunerea unor eforturi intense pentru eliminarea coruptiei la toate nivelurile societatii romanesti. Sondajele indica In mod constant ca existenta pe scara larga a coruptiei constituie o sursa importanta de Ingrijorare publica39. Desi aducerea In fata justitiei a unor persoane notabile acuzate de coruptie poate influenta In mod pozitiv perceptia generala, combaterea coruptiei la toate nivelurile presupune, de asemenea, depunerea unor eforturi sustinute In scopul de a reduce posibilitatile de a comite fapte de coruptie si, ulterior, de a arata ca faptele descoperite nu raman fara consecinte. Continua sa treneze adoptarea unor astfel de masuri manageriale si preventive40.

Strategia Nationala Anticoruptie (SNA) este o initiativa importanta prin care s-a reusit extinderea cadrului comun la o gama larga de institutii romane. 41 Activitatea depusa In cadrul strategiei In vederea raspandirii bunelor practici si a Incurajarii organismelor publice de a dedica resurse si atentie luptei Impotriva coruptiei este In mod cert o activitate valoroasa.

O alta abordare importanta ar fi sa se tina seama de dimensiunea de prevenire a coruptiei Inca din faza de proiect a noilor politici si acte legislative. Un exemplu In acest sens ar fi initiativele de promovare a descentralizarii si a regionalizarii, In cadrul carora delegarea competentelor de adoptare a deciziilor financiare ar trebui sa fie Insotita de o evaluare a riscurilor si de o serie de masuri pentru compensarea noilor vulnerabilitati create44.

In mai multe institutii, cum ar fi Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Justitiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, au continuat sa fie derulate, cu finantare din partea UE, proiecte specifice In domeniul anticoruptiei care au dat rezultate interesante si care constituie un posibil exemplu de bune practici. Comisia asteapta cu interes sa utilizeze aceste initiative la elaborarea unor proiecte specifice pentru urmatoarea perioada de programare.

Magistratii si agentii economici care Isi desfasoara activitatea In domeniul achizitiilor publice In Romania amintesc, pe langa necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a coruptiei si a conflictelor de interese In materie de achizitii publice, alte doua aspecte-cheie: rationalizarea legislatiei si asigurarea unei mai mari stabilitati45. O serie de ONG-uri, Intreprinderi si experti independenti au semnalat faptul ca procedurile de achizitii publice sunt In permanenta vulnerabile la coruptie. Desi aceasta nu este o problema specifica numai Romaniei, este vorba si de capacitatea administrativa de a gestiona procedurile, In special la nivel local, ceea ce presupune o atentie deosebita, mai ales In ceea ce priveste preventia. O tema importanta va fi consolidarea cooperarii dintre ANRMAP si ANI, In vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese In cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achizitii publice, inclusiv extinderea rapida a abordarii de la procedurile de ofertare In care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achizitii publice din Romania.

3. CONCLUZIE SI RECOMANDARI

In prezenta evaluare se arata ca, de la rapoartele MCV precedente, Romania a Inregistrat progrese In numeroase domenii. Rezultatele principalelor institutii judiciare si de integritate se mentin pozitive. A continuat adoptarea unor modificari legislative necesare si Indelung asteptate, iar un anumit spirit de cooperare Intre institutiile judiciare si Ministerul Justitiei contribuie la solutionarea problemelor de ordin managerial. In acest sens, situatia a profitat de pe urma unei atmosfere politice mai calme Incepand din primavara anului 2013.

Cu toate acestea, continua sa existe Ingrijorari cu privire la independenta sistemului judiciar si sunt numeroase exemplele de rezistenta la masurile de integritate si anticoruptie, atat la nivel politic, cat si la nivel administrativ. Modificarea precipitata si netransparenta a Codului penal In decembrie 2013 a declansat o Ingrijorare la scara larga, fiind perceputa ca o atingere fundamentala adusa regimului juridic de combatere a coruptiei si de promovare a integritatii, In ciuda faptului ca, prin constatarea caracterului neconstitutional al acestei modificari, Curtea Constitutionala a demonstrat existenta unui echilibru de puteri. In ceea ce priveste masura importanta a numirilor In posturi-cheie se observa rezultate mixte: unele proceduri se desfasoara Intr-un mod deschis, transparent si bazat pe merite, In timp ce altele sunt criticabile, din motive de interventie politica.

Aceasta imagine are urmari asupra masurii In care procesul de reforma din Romania poate fi considerat durabil. Rezistenta principalelor institutii competente In materie de anticoruptie la o presiune sustinuta a aratat ca reforma a prins radacini In parti importante ale societatii romanesti. La polul opus, usurinta cu care temelia reformei a putut fi atacata In Parlament a reamintit ca nu exista niciun consens In ceea ce priveste urmarirea obiectivelor MCV.

Comisia invita Romania sa Intreprinda masuri In urmatorul domeniu:

1. independenta sistemului judiciar.

Factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie sa continue sa apere independenta justitiei. Integritatea si profesionalismul trebuie sa fie factorii-cheie ai unor proceduri clare In materie de numiri. In acest domeniu, Romania ar trebui:

• sa se asigure ca In Codul de conduita al parlamentarilor sunt incluse dispozitii clare In ceea ce priveste respectarea independentei sistemului judiciar, si In special a hotararilor judecatoresti de catre parlamentari si In cadrul procesului parlamentar;

• sa asigure Consiliului Superior al Magistraturii conditiile necesare pentru consolidarea activitatii sale de protejare a independentei sistemului judiciar si de sprijinire a magistratilor confruntati cu provocari care aduc atingere independentei sistemului judiciar;

• sa profite de ocazia creata de posibila revizuire a Constitutiei pentru monitorizarea dispozitiilor existente In ceea ce priveste separarea puterilor, cu precizarea clara a obligatiei executivului si legislativului de a respecta independenta sistemului judiciar;

• sa intensifice eforturile de informare/sensibilizare judicioasa a presei si a publicului cu privire la rolul si la statutul sistemului judiciar si la cazurile In desfasurare.

2. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui intensificate progresele In ceea ce priveste sporirea uniformitatii jurisprudentei si a practicii judiciare, prin includerea unor masuri de accelerare a procedurilor judiciare si de utilizare a noilor posibilitati, cum ar fi confiscarea extinsa. In acest domeniu, Romania ar trebui:

• sa accelereze gasirea unei solutii la problemele generate de volumul de lucru si sa adopte masurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instante;

• sa puna la dispozitia factorilor de conducere din sistemul judiciar instrumentele necesare de informare cu privire la functionarea sistemului judiciar (instrumente de statistica, gestionarea cazurilor, sondaje In randul utilizatorilor si sondaje In randul angajatilor), In vederea sporirii capacitatii de a adopta decizii In cunostinta de cauza si In vederea asigurarii unor progrese demonstrabile;

• sa asigure publicarea completa si In timp util pe internet si actualizarea continua a tuturor hotararilor si motivatiilor judecatoresti;

• sa asigure un proces In care sa fie implicate toate profesiile juridice si administratia publica;

• sa finalizeze procedurile privind legea pensiilor magistratilor condamnati pentru infractiuni;

• sa Imbunatateasca respectarea hotararilor judecatoresti la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvata a hotararilor judecatoresti si a sanctiunilor financiare.

3. Integritatea

Progresele obtinute In ceea ce priveste cadrul de integritate trebuie sa fie consolidate prin clarificarea cadrului juridic, astfel Incat sa nu existe Indoieli legate de aplicarea acestuia. In acest domeniu, Romania ar trebui:

• sa se asigure ca nu exista exceptii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese si averile nejustificate;

• sa colaboreze, prin guvernul sau, cu ANI pentru elaborarea si propunerea unor acte legislative de Imbunatatire a cadrului de integritate;

• sa introduca verificarea ex-ante a achizitiilor publice In cadrul ANI, In vederea extinderii acestei verificari de la procedurile In care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achizitii publice;

• sa se asigure ca prin introducerea noului statut al parlamentarilor se mareste la maximum numarul de hotarari judecatoresti definitive care sunt executate automat.

4. Lupta Impotriva coruptiei

Hotararea cu care legislatia a fost aplicata In cazul coruptiei la nivel Inalt trebuie sa fie mentinuta si extinsa la cazurile de coruptie la scara mica. In acest domeniu, Romania ar trebui:

• sa se asigure ca legislatia In domeniul coruptiei se aplica In mod egal tuturor si In conditii egale;

• sa sporeasca uniformitatea si efectul disuasiv al pedepselor aplicate In cazurile de coruptie In toate instantele de pe teritoriul Romaniei;

• sa intensifice eforturile de urmarire penala a cazurilor de coruptie la scara mica;

• sa dezvolte Strategia Nationala Anticoruptie prin introducerea unor criterii de referinta si a unor obligatii mai coerente pentru administratia publica si prin punerea rezultatelor la dispozitia publicului.

www.drepturicivile.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.