Lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost acțiunea politică prin care regele Mihai a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, conducă-torul statului la acea vreme, dispunerea încetă-rii imediate a colaborării României cu Germania și începerea tratativelor de armistițiu cu Forțele Aliate. Data de 23 august 1944 a reprezentat un punct de cotitură în istoria românilor, deoarece repercusiunile deciziilor luate în acea zi vor fi resimţite de-a lungul câtorva decenii de acum înainte, aceste repercusiuni fiind inserate până la refuz în propaganda comunistă. Astfel, în după-amiaza zilei de 23 august, regele i-a invitat la palat pe mareșalul Ion Antonescu și pentru că acesta a refuzat cererea de a încheia imediat armistiţiul cu Aliaţii, regele a ordonat arestarea lui și a celor care îl susțineau. Generalul Constantin Sănătescu a fost numit prim-ministru, iar în seara aceleaşi zile, regele a citit la radio proclamaţia către ţară, în care anunţa ruperea relaţiilor cu Germania şi încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite. Totuși, odată cu desfășurarea acestui act de la 23 august, se poate spune că se grăbeşte procesul de instaurare a comunismului în România, deoarece această acțiune a regelui a avut susținerea unei coaliții a unor partide politice aflate în Blocul Național Democrat și unde Partidul Comunist aflat în acest bloc, începe să preia puterea. Desigur că acest act a avut și efecte pozitive pentru întreaga Europă, deoarece acest act a produs în frontul din sud-estul Europei o spărtură uriaşă, Hitler însuși având un şoc atunci când a aflat că acest eveniment a avut loc. La fel de adevărat este faptul ca acțiunea de la 23 august 1944 a permis sovieticilor să ajungă mult mai repede la linia Dunării și să pună în pericol tot dispozitivul militar nazist din Balcani. De asemenea, odată cu aceasta insurecție, Reich-ul nazist va pierde petrolul românesc, petrol care era vital pentru „maşina de război germană”, iar acest lucru va duce în final la scurtarea războiului cu cel puțin un an.
