LECȚIA DE ISTORIE – 6 februarie: Masacrul de la Lunca Prutului

0
429

La data de 6 februarie 2021 se împlinesc 80 de ani de la masacrul romanilor bucovineni de la Lunca Prutului, ținutul Herța,din regiunea Cernăuți. Acest masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941 este considerat una dintre cele mai cumplite atrocități comise de soldații sovietici împotriva românilor care doreau să evadeze din Uniunea Sovietică în România, iar la originea acestui masacru comis de sovietici a stat Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Pactul prevedeau împărţirea de către Hitler şi Stalin a unor întinse teritorii aparţinând unor state din Europa Centrală şi de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Uniunii Sovietice i se promiseseră ţările din zona baltică respectiv Finlanda, Lituania, Letonia şi Estonia , partea răsăriteană a Poloniei, iar de la România urma să răpească Basarabia. La numai o săptămână după parafarea Pactului a început Al Doilea Război Mondial, iar cei doi dictatori şi-au ţinut promisiunea unul faţă de celălalt şi au trecut la anexări teritoriale, în dispreţ total faţă de dreptul internaţional. Astfel, pe 26 iunie 1940, URSS a trimis guvernului de la Bucureşti ultimatumul privind cedarea Basarabiei şi Bucovinei de nord. Ce este curios este faptul că Nordul Bucovinei nici măcar nu fusese menţionată în Pactul Ribbentrop-Molotov, însă ocuparea sa a fost o concesie acordată de Hitler lui Stalin. În toate teritoriile româneşti ocupate de sovietici, au început din vara anului 1940 arestări, jafuri, violuri, torturi, execuţii fără judecată şi deportări în gulagurile din Siberia, ţintiţi fiind în special elitele intelectuale. Doar în perioada 1940-1941în această zonă au fost omorâte circa 27.000 de persoane, iar 150.000 au fost deportate în stepele din adâncul Rusiei. Pentru a scăpa de teroarea bolşevică, mii de cetăţeni români din Bucovina s-au refugiat în România, lăsându-si în urmă casele și avuția. De tema persecuţiei sovietice, grupuri de români din Bucovina traversau noaptea peste gheaţa groasă care acoperise râul Prut în iarna anului 1941, încercând să ajungă în România. Unii reuşeau să se refugieze la Rădăuţi, alţii erau interceptaţi de grănicerii sovietici şi împuşcaţi pe loc ori capturaţi şi trimişi înapoi, unde îi aştepta condamnarea la moarte sau deportarea. Conştienţi de riscurile la care se expuneau, trecerea pe ascuns a frontierei era pentru mulţi singura soluţie de salvare din ghearele terorii. Cu această năzuinţă au pornit la drum la mijlocul lunii ianuarie 1941 circa 150 de localnici din satul Mahala, mergând pe jos circa 30 km până în apropiere de noua graniţă româno-sovietică. Patrulele sovietice i-au descoperit însă şi i-au mitraliat încât niciunul nu s-a întors ca să povestească celor rămaşi în sat. Avea să fie doar primul episod al masacrului din Lunca Prutului, pentru că tragedia urma să adauge încă mult sânge nevinovat pe malul râului. În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Boian, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat. Când s-au apropiat de graniță majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncați în gropi comune aflate în apropierea râului. Doar 57 au reușit să scape și să treacă granița în România și au relatat tragedia. Alți 44 de fugari au fost prinși de trupele sovietice, iar 23 dintre ei au fost condamnați la moarte, ceilalți fiind condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în Siberia. Masacrul din data de 6 februarie 1941 nu a fost însă decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au fost uciși aproape 4000 de români bucovineni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.