La 5 martie 1919, în România, este emis decretul-lege numărul 1053 privind adoptarea calendarului gregorian sau calendarul pe stil nou ce stabilește ca data de 1 aprilie 1919, să devină 14 aprilie pe stil nou.
Această variantă de calendar a fost adoptată pentru prima data în Europa de către Papa Grigore al XIII-lea la 24 februarie 1582, după ce astronomii au realizat că s-a acumulat o întârziere semnificativă de timp în vechiul calendar folosit până atunci, calendarul iulian.
Noul calendar a fost adoptat în anul 1582 de aproape toată lumea catolică, puțin mai târziu și de lumea protestantă, pe când țările vestice necatolice precum Anglia, Scoția, cât și restul Imperiului Britanic au fost de acord cu adoptarea calendarului gregorian abia la jumătatea secolului al XVIII-lea, mai precis până în anul 1752.
În ceea ce privește țările ortodoxe, printre care și Romania, s-a păstrat vechiul calendar iulian, până în primele decenii ale secolului al XX-lea, când majoritatea au trecut la noul calendar. În România, după Unirea din 1918, a apărut problema unificării stilului calendaristic, deoarece stilurile practicate în provinciile istorice erau diferite.
Astfel, Transilvania și Bucovina foloseau deja calendarul gregorian, în timp ce în Regatul României și în Basarabia se folosea stilul vechi, ceea ce îngreuna dezvoltarea noului stat. Unificarea calendarului și trecerea la stilul nou în România s-a făcut în anul 1919, când data de 1 aprilie a devenit în mod oficial data de 14 aprilie, chiar dacă adoptarea noului stil de către Biserica Ortodoxă Română a fost întâmpinată cu reticențe și amânat patru ani.
Totuși în urma Conferinței Panortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă Română a hotărât trecerea la calendarul gregorian alături de Biserica Ortodoxă Greacă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Patriarhia Constantinopolului, Alexandriei și a Antiohiei, pe când Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxa Sârbă, călugării de la Sfântul Munte Athos și Patriarhia Ierusalimului, au păstrat calendarul iulian pană în ziua de astăzi.
