LECȚIA DE ISTORIE -24 martie : Mazilirea domnitorului Constantin Brâncoveanu

0
193

La 24 martie 1714, chiar în Săptămâna Luminată, într-o zi de marți, a fost mazilit de către sultanul de la Stambul ,Constantin Brâncoveanu domnul Țării Românești.

Mazilirea lui Brâncoveanu a fost plănuită încă din anul 1711, atunci când în bătălia de la Stănilești dintre armata rusă și cea otomană , Brâncoveanu nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, așteptând să vadă de partea cui este victoria . Iar dacă mazilirea domnitorului muntean a fost tărăgănată încă trei ani, aceasta s-a datorat faptului că sultanul voia să aibă cât mai multe dovezi împotriva domnului Țării Românești.

Desigur, temeiurile hotărârii luate de Poarta otomană au fost puternic influențate și de plângerile invidioase ale boierilor pe averea lui Brâncoveanu, ori de dorința unor domnitori ai Moldovei vecine precum Mihai Racoviță sau Nicolae Mavrocordat, de a avea și tronul Țării Românești. La acestea s-au adăugat și problemele din Imperiul Otoman care trecea printr-o perioada dificilă după asediul Vienei și pacea de la Karlowitz când a pierdut o serie de teritorii.

Astfel că nervozitatea sultanului era la maxim mai ales după ce noul vizir Gin Ali Pasa, a afirmat că refacerea măreției de altădată a Imperiului nu se poate face decât printr-o politica de fier și prin represiune față de provinciile și minoritățile Imperiului . Așa se face că sultanul poruncește marelui vizir înăsprirea relațiilor cu țările supuse, iar denunțurile venite de la București au servit de minune acestuia din urmă. Marele vizir trimite la București pe Mustafa Aga, iar domnitorul îl primește pe trimisul marelui vizir cu tot protocolul la Curte Veche fără să bănuiască ceva, însă acesta scoate năframa neagră a mazilirii și îi spune lui Brâncoveanu ca din porunca sultanului este mazilit si trebuie sa plece cu toți fii si ginerii la Stambul.

Trimisul citește apoi hatișeriful sultanului în care sunt trecute acuzațiile ce i se aduceau domnitorului Constantin Brâncoveanu , printre care de trădarea de a avea legături cu Rusia și Austria , dar și nesupunerea fata de Poarta Otomană. Imediat după mazilire turcii a încep căutarea averilor lui Brâncoveanu și sunt scotocite Palatul de la Curtea Veche, cel de la Târgoviște și Mogoșoaia, dar și așezămintele domnești de la Potlogi, Horezu și Tismana.

A doua zi Constantin Brâncoveanu și familia sa părăsesc Bucureștii îndreptându-se spre Stambul . Domnitorul nu avea să se mai întoarcă în țară așa cum a sperat ,deoarece de sărbătoarea Sfintei Marii, la 15 august 1714, când împlinea 60 de ani, a fost ucis împreună ginerele și cei patru fii ai săi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.