Adrian Trică, psiholog: ”La Nord, prin noi înșine – Cu Mircea Eliade și Nichita Stănescu în valiză”

0
88
Când am plecat militar, pe lângă chiloți și șosete noi, țigări BT, mi-am pus și câteva cărți. Mai precis lucrarea lui Mircea Eliade, ”Romanul adolescentului miop” și ”Opere complete” a lui Nichita Stănescu. Încă din prima zi, mi-au dispărut țigările…În total, acea valiză, care nici măcar a mea nu era, a fost spartă de patru ori. De fiecare dată, hoții nici măcar nu s-au atins de acele cărți! Asta înseamnă să respecți marii artiști! Au și hoții mândria lor…În fine, cred c-am citit acele cărți de vreo 10 ori. De aici și porecla de ”filosoful” pe care am primit-o aproape instant, pe oriunde am ajuns. Treaba cu combinatul n-a durat prea mult. După vreo lună de șantier, aveam podul palmelor așa de bătătorite, încât o baionetă stătea în palma mea fără măcar să provoace vreo apăsare. Nu doar că palmele aveau bătăruri, dar nu reușeam să strâng complet degetele ca să formez pumnul…
Într-o dimineață de aprilie, pe când eram la raportul de dimineață, apare căpitanul Ene și strigă:
– Cei care nu au antecedente penale, să iasă în fața formației! Executarea! Pas alergător!
Prima dată nici n-am înțeles sensul comenzii. Apoi, îi văd pe Piticul și pe Cioară cum ies în față. În total, în acea companie eram vreo 150 de militari. Când am realizat despre ce este vorba, am țâșnit și eu lângă ei.
– Tot voi măi bibanilor? Ia, haideți cu mine!
Îl urmăm pe căpitan în biroul lui. Acesta se așează în scaunul de la biroul lui, își aprinde o țigară și vorbește suflând fumul înspre tavan:
– Îl așteptăm pe CI-ist. Ia ziceți mă, aveți vreunul ”bube”?
Mă luaseră transpirațiile. Ce naiba m-a apucat să ies în față…Și de ce tot Piticul și cu Cioară…
– Permiteți să raportez tovarășe căpitan, eu nu am antecedente penale, nici rude în străinătate! zice Piticul.
– Tu, Cioară? Tu ce p…mă-ti, ai rude peste tot, nu-i așa?
– Permiteți să raportez tovarășe căpitan, rudele mele sunt toate acasă.
– Așa? Bine mă pârliților…Fotbalistule, tu ce bube ai mă? Să nu zici că n-ai, doar stai pe litoral derbedeule…
– Eu nu am rude în străinătate, să trăiți!
– Da țigări și cafea ai, nu-i așa? Voi, constănțenii, toți vă ocupați cu bișnița…Hai, marș la dormitor și vino cu niște țigări, că mi s-au terminat! Vino repede, că trebuie să apară CI-ul!
Mă reped în dormitor, și revin cu un pachet de DS, d-alea albaneze. Îl pun pe birou și mă retrag lângă colegii mei, în formație.
– Așa mă amețiților…
Ușa se deschide și apare Ci-ul.În civil. O singură dată l-am văzut într-o uniformă de artilerie, pe 20.12.1989…Ține o foaie în mână, și-i zice lui Ene:
– Ai doar patru ”curați”. În rest, belele. Se uită la noi, și ne numără.
– Unde-i al patrulea, Ene?
– Este la echipa de fotbal.
-Aha. Bine, voi trei, de astăzi, intrați în serviciul de gardă al unității. Mergeți la magazia centrală să vă dea echipamentul de vară! Vedeți să-i spuneți magazionerului că eu v-am trimis! Să vă dea marfă ca lumea, altfel îl halesc pe puturosul ăla. Hai, direcția corpul de gardă, fuga marș!
Salutăm și ieșim în viteză din birou. Scăpasem de șantier.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.