COMUNICAT de PRESĂ
Semiran Abdurefi președinta USR Mangalia în numele întregii filiale a declanșat o inițiativă cetățenească pentru a pune în dezbaterea Consiliului Local un proiectul de hotărâre privind trecerea Pădurii Comorova din domeniul privat în domeniul public al U.A.T. Municipiul Mangalia și declararea acesteia ca fiind de uz și interes public local. Scopul este salvarea a ceea ce a mai rămas din Pădurea Comorova de pericolul ca aceasta să fie vândută, tăiată, iar terenul folosit pentru construcția de blocuri.
Pădurea COMOROVA este singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre şi cea mai importantă pădure din punct de vedere ştiinţific cu rol deosebit de protecţie climatică, igienico-sanitară, recreativă şi de cercetare-experimentare silvică în condiţii extreme de stepă dobrogeană. Pădurea Comorova a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui CAROL I din fonduri bugetare ale Statului. În perioada 1890-1971, pădurea cu o suprafață de 855 ha a avut regim silvic fiind administrată succesiv de: Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice- ICAS (1933-1948), Regionala de Exploatări Forestiere Bucureşti (1948-1963), din nou ICAS (1963-1971).
În perioada 1967-1968, din totalul suprafeței de pădure aproximativ o treime a fost scoasă din Fondul Forestier pentru construcția stațiunilor Neptun, Olimp și Jupiter.
În 2000, ce mai rămăsese din suprafața de pădure a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului Mangalia, ca ulterior în 2003 să se stabilească “folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere în suprafață de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia.” Ambele decizii au fost luate prin hotărâri ale Consiliului Local Mangalia, ceea ce a echivalat în realitate cu începutul dezastrului pentru pădurea Comorova, bucăți semnificative din pădure fiind vândute la prețuri de nimic și defrișate de noii proprietari pentru proiecte imobiliare.
În anul 2020 chiar, Primăria Mangalia a emis două certificate de urbanism pentru terenul în suprafaţă totală de 250.038 mp (2,5 ha), în numele proprietarilor terenurilor cu nr. cadastral 111718 şi nr. cadastral 109506, pentru viitoare investiții imobiliare, terenuri care au făcut parte din suprafața rămasă de 519 ha a Pădurii Comorova. Ca rezultat al acestor demersuri, deși încă nu fusese aprobat proiectul, o suprafață importantă de pădure a fost deja defrișată.
În prezent, din datele de care putem dispune, mai există 395,25 ha de pădure în propietatea privată a municipiului Mangalia, suprafață care se află în pericol de diminuare tocmai din cauza acestui statut juridic, așa cum de altfel s-a demonstrat prin acțiunile abuzive de împroprietărire a diverselor persoane ce dețineau interese imobiliare în zonă.
Județul Constanța cunoaște deja ce înseamnă pierderea spațiului verde și a zonelor naturale. Avem experiența stațiunilor Mamaia și Mamaia Nord unde lăcomia imobiliară a dus la haos și supraaglomerate de betoane. Nu vrem sa pierdem și zona de sud. Pădurea Comorova este ultima zonă naturală de pe litoralul românesc, singura pădure și are rol important în microclimatul de stepă dobrogeană. Suprafața care a mai rămas din această pădure vrem să fie conservată și îngrijită corespunzător. Nu defrișată. Prea ne-am învățat să tăiem toate pădurile. E cazul să ne oprim, să păstrăm pădurea Comorova ca să se bucure de ea și copiii noștri. Sunt atâtea unități de cazare în sudul litoralului care pot fi revitalizate și redate turismului. De ce să tăiem pădurea ca să construim hoteluri?
Cei care doresc să semneze pentru inițiativa noastră o pot face în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 17:00-18:00 la Cabinetul Parlamentar din Mangalia, strada Ștefan cel Mare, numărul 17, bloc M7, parter. Pentru a aduna cât mai repede semnăturile necesare, în fiecare weekend vom organiza campanii în stradă, întâlniri cu locuitorii din Mangalia ca să le explicăm inițiativa noastră și să le cerem sprijinul pentru salvarea Pădurii Comorova.”
Deputat Cristina Camelia Rizea
