Oameni şi rufe…

În anul 2002, cu un copil mic în brațe, constrânși de banii puțini dar strânşi din greu, am reușit să ne cumpărăm un apartament într-o zonă nici prea, nici foarte. Este vorba de blocul 60, de pe strada George Murnu, faţă în faţă cu centrul medical Gama Diamed. Nu am primit de pomană apartamentul! Cu toate acestea, nu am dreptul de a nu fi de acord cu cele ce se întâmplă pe aici. Asta pentru că, aşa cum spune minunata noastră doamnă administrator de bloc, nu am 20 de ani vechime pe aici, asemeni dumneaei. Ce să mai spui? Cu cine să te baţi? Este absolut interesant cum o singură femeie face legea în acest bloc. Noi, vecinii, am încetat să ne mai opunem, sau să ne certăm, nu pentru că între timp ne-am fi schimbat opinia despre cele ce face, ci pentru că ne-am săturat să nu rezolvăm nimic şi să constatăm că tot cum vrea Madame Vlădescu (administrator de bloc) iese treaba.Bănui eu că are pile bine înfipte în primărie pentru că atunci când a vrut bănci, hop, a sărit primăria şi i-a dat femeii bănci. Nu asta e problema, ci locul unde au fost puse, rupe normalitatea. Vă rog! Au fost plantate exact în parcare, în formă de L, iar justificarea unei astfel de amplasări, a fost:” Le-am pus aici pe locul unde mi-aş fi parcat mașina.” Ei, na poftim! În Romanica orice se poate pe spațiul public…. S-a tăcut mocnit şi în acest caz. A venit apoi rândul foișorului, marca Tusac. A vrut doamna foișor, i s-a montat foișor. De, doar era tarlaua doamnei de 20 de ani, merită! “E un bun pentru toţi locatarii!”- spunea mândră de această realizare. Dar realitatea era şi este alta. Copiii sunt alungaţi din el pentru că fac gălăgie. Dacă nu ştiaţi, copiii trebuie să se joace în linişte. Dar nu ar fi mai bine să fie muţi?! Când vine noaptea, situația este şi mai specială…. Foișorul devine locul perfect de întâlnire la o vorbă în gura cât mai mare, până spre dimineaţã a tuturor cetățenilor turmentaţi, ori cu distracția şi nesimțirea în vene. Nu de puține ori a fost solicitată prezenţa poliției. Dar, ce contează?! Avem foișor! Sâc! Acu’ mai dormi dacă mai poţi că doar mâine la serviciu nu e problemă dacă ești chiaun… Care a fost replica doamnei administrator? Păi, simplu! Ne-a sfătuit grijulie să închidem fereastra şi să ne luăm aer condiționat, dacă nu ne place. Ia-o şi pe asta! A vrut sârme pentru rufe în faţa blocului, are sârme. Că doar avem balcoane, unii câte două. În plus, ce contează că aspectul e unul de mahala?! În România mahalaua face bine. Menționez că niciodată nu am fost consultați în luarea deciziilor care privesc spațiul din faţa, ori spatele blocului, decât dacă trebuia să plătim ceva.

La o azvârlitură de băţ, adică peste stradă, avem blocul frate cu al nostru. Aceiași poziție, același spațiu dar…. DAR….alţi oameni, altă priveliște. Ăia cred că nu au pile pe la împărăție! La blocul vecin domnește o parcare mare şi aerisită, rufele sunt ferite de privirile trecătorilor pentru că sunt amplasate în interiorul grădinilor şi nu există foișor. Bieții oameni! Ei unde s-or odihni dacă nu au un foișor?????

Iar acum, ultima achiziție a minunatei şi dedicatei noastre doamne administrator sunt stâlpii în dreptul zonei cu rufe la vedere. Desigur, pentru a împiedica vreo mașină să mai parcheze acolo. Recunosc vina de a fi parcat în acel loc, parcarea fiind plină. Replica la nemulțumirea mea privind cum muncitorii primăriei băteau stâlpii, a fost că sunt o nerușinată că îmi permit să am şi eu şi soţul mașină. Asta era problema lor! Mi-or fi dat cadou una din maşini şi eu am uitat? Sunt o nerușinată, în acest caz!!! Aaaa, să nu uităm că acum, vară fiind, apartamentul doamnei se închiriază turiștilor. Unde parchează măritul turist mașina? Logic, în parcarea noastră! Iar noi, locatarii???Eeeee…. hai că avem pretenții!!! Şi doar ce îi scrisesem domnului primar, chiar înainte de alegeri, despre situația cu foișorul, când hop, na treabă! Iată răspunsul solicitării mele… Femeia asta chiar pică cu tronc tuturor primarilor??? Cică a dus cerere pentru acei stâlpi la primărie cu semnăturile de adeziune ale locatarilor. Interesant! Pe mine nu m-a întrebat nimeni nimic şi ca mine mai sunt.

Aaaaa, dar staţi! La noi sunt două clanuri. Te doare capul! Un clan alcătuit din vârsta a treia care ţine cu băncile şi frânghiile de rufe, clanul “Ştie şi vede tot” şi un clan, al celor mai tineri care ţin cu parcarea şi aspectul elegant al blocului, clanul “Tineri şi fraieri”. Mda….! Ce să zici? Oricum pe noi, cei încă în putere nu ne ascultă nimeni. Noi plătitorii de pensii nu vom avea drepturi decât când vom fi şi noi bătrâni, dacă mai ajungem…. Da! Mă revoltă să tot tac, să tot accept şi să fiu respectuoasă acolo unde nu se merită.

Domnule Primar, eu personal v-am votat, cred că merit eu şi alții asemeni mie, să ne fie ascultată opinia. Este inadmisibil un singur om să facă ce vrea în numele tuturor. S-a încercat înlăturarea doamnei din funcția de administrator. Imposibil! S-a lăsat cu scene de leșin, tensiune şi palpitații. Ţine de acest post cu dinții. De ce? Nu ştiu! Iar dacă ştiu, nu vreau să abordez subiectul. Dar, NU ESTE CORECT doar pentru că suntem tineri să nu avem decât dreptul de a accepta ce vor vârstnicii.

Fără de pile semnez,
Cristina Matei.