Duminică, 22 februarie 2015, incepand cu ora 11:00, la sala Sparta, scriitoarea GÜNER AKMOLLA va susține o conferinta cu privire la personalitatea lui Numan Celebi Gihan, erou lnațional al tătarilor. Conferința va fi urmata de un program artistic (recitări și cântece).
În iureşul sângeros al primului război mondial, speranţa a renăscut pentru popoarele turco- tătare aflate de peste două secole sub jugul imperiului ţarist- De la promisiunile mincinoase ale lui Stalin care”condamnând” opresiunea ţaristă chema alături de partidul bolşevic pe toţi musulmanii, au trecut doar câteva zile şi în Crimeea s-a întrunit la Akmescit / Simferopol primul Kurultay ( congres) al tătarilor dornici de împlinirea idealului naţional. Era în toamna anului 1917- La acest congres, care avea misiunea majoritară de a proclama Republica Tătară Crimeeană, au participat peste 2.000 de personalităţi tătare din Crimeea şi din diasporă, printre care amintim: marele patriot dobrogean Mustegep Ulkusal, Celebi Gihan, Geafer Seyidahmet Kîrîmer, Sabri Ayvazov, Geafer Ablayev, Gelil Hattatov. Peste 1.500 de delegaţi aduceau la Congres cuvântul tătarilor din mari centre ca: Crimeea, Turcia, România, Polonia, Finlanda.
Congresul de declarare a independenţei naţionale şi de constituire a statului naţional independent a adoptat o Proclamaţie cuprinzând 18 puncte din care cele mai importante sunt: independenţa Crimeii ca stat autonom tătar, constituirea Parlamentului propriu şi a organelor legislative şi de conducere proprii, adoptarea denumirii de Republică Populară Crimeeană, neamestecul Rusiei nici în problemele interne, nici în relaţiile externe ale ţării.
Preşedinte al Primului Parlament Tătar din Crimeea este ales Numan Celebi Gihan. Născut în Crimeea la Geankoy- Sonak în 1885, sudiile superioare le-a urmat în Turcia, absolvind facultatea de Filosofie , Litere şi Teologie Islamică din Istanbul. Cunoscut şi apreciat în lumea turcă şi bineînţeles tătară, pentru neobosita lui activitate de patriot, poet, muftiu, gazetar- profesor, Numan Celebi Gihan a întrunit la vârsta de 32 de ani aspiraţiile de libertate naţională ale neamului său. În discursuri înflăcărate a revigorat spiritul naţional al contemporanilor săi, amintind de gloriile străvechi: “Istoria noastră cunoaşte un trecut glorios în care s-a manifestat spiritul nostru civilizator. Privindu-ne din giulgiurile lor albe, strămoşii se vor întreba: Oare ce vor face nepoţii noştri?…Dacă noi suntem urmaşii acestor vestiţi strămoşi, trebuie să dovedim ca şi ei, acelaşi spirit de sacrificiu în acţiunile noastre.”
Imnul naţional al tătarilor crimeeni”Ant etkemen” – “Am jurat” este opera lui şi exprimă înaltul spirit de sacrificiu al acestui patriot :
“Am jurat, mi-am dat cuvântul pentru neamul meu să mor
Cunoscând şi văzând totul, să usuc lacrimile acestui popor
Chiar dacă în necunoaştere aş trăi o mie de ani, ca cel mai mare han,
Tot vor veni într-o zi groparii să mă-nmormânteze ca pe orice trup uman.”
În 26 ianuarie 1918 , trupele tătare ale fragilei republici au aşteptat zadarnic ajutorul promis de Rada ucraineană şi, în urma luptelor grele şi atât de inegale, care s-au dat la Simferopol, Sevastopol, Bahcisaray, tătarii au fost înfrânţi, satele şi oraşele lor au devenit cimitire.
Speranţa guvernului tătar din Crimeea anului 1918 ( situaţia se va mai repeta în 1940), de a continua lupta refugiindu-se în Turcia, se destramă prin arestarea şi omorârea membrilor săi. În ziua de 23 februarie 1918 este împuşcat Preşedintele Numan Celebi Gihan cu ceilalţi membri ai guvernului său, trupurile sunt ciopârţite şi aruncate în mare. După 1990, unul dintre nepoţii săi i-a construit un modest mormânt fără oseminte în curtea moscheii din Kozleu, având următoarea inscripţie dramatică:”Mormântul meu e Marea Neagră / Valurile albe giulgiu mi-au fost/ Să nu treci doar privindu-mă / Ei, tu, popor al lui Muhammed!”
Printr-un miracol al istoriei noastre zbuciumate, ni s-a transmis o poezie numită”Coşmarul” pe care a scris-o N.C.Gihan în timpul primei arestări în cazarma rusă de la Sevastopol.De la ultima, nu s-a putut afla nimic. În pustiul închisorii cumplite, poetul vede doar un paznic care “înjură zilnic pe mama.”
Stimate cititorule, să găsim un minut de reculegere pentru sufletul lui Numan Celebi Gihan, Negip Hagi Fazîl, pentru sufletele celor din anturajul liderilor, pentru sufletele tuturor eroilor tuturor naţiunilor.
