LECȚIA DE ISTORIE – 21 ianuarie: Apariția „Noului Testament de la Bălgrad”, prima traducere integrală în limba română a Noului Testament

0
168

La data de 21 ianuarie1648 la Alba Iulia apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Traducerea acestei cărți fost realizată de mitropolitul Simion Ștefan, acesta fiind și cel care a coordonat tipărirea cărții, la solicitarea expresă a principelui Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I. Traducerea și tipărirea acestei cărți a reprezentat un fapt fără precedent pentru cultura română, deoarece a reprezentat piatra de temelie pentru limba și literatura română. „Noul Testament de la Bălgrad”, alături de „Palia de la Orăștie”, adică traducerea parțiala a Vechiul Testament în limba română și tipărirea acestuia în anul 1582, reprezintă pașii premergători apariției monumentalei „Biblii de la București” din anul 1688, cea mai veche traducere în limba română a Vechiului și a Noului Testament. În ceea ce privește „Noul Testament de la Bălgrad”, trebuie amintit că el este împărţit în capitole, respectiv în stihuri sau versete și conţine, pe lângă prefaţa mitropolitului Simion Ştefan şi alte câteva părţi originale, cum sunt introducerile la cele patru Evanghelii, precum şi la unele capitole din Faptele Apostolilor. De asemenea, pe marginea paginilor s-a păstrat şi un „Lexicon”, care oferă sinonime şi explicaţii pentru unele neologisme şi regionalisme din partea Transilvaniei. Acţiunea curajoasă de traducere din limbile greacă, latină şi slavonă, în limba română, a Noului Testament şi apoi tipărirea lui, a scos în evidenţă dimensiunea teologică a ierarhului transilvănean Simion Ștefan, cel care va deveni ulterior o mare personalitate a istoriei culturii româneşti. Trebuie amintit și faptul că Simeon Ştefan a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656, fiind de asemenea un vestit cărturar al acelor vremuri, tot el fiind cel care va tipări o altă carte bisericească importantă și anume „Psaltirea”, din anul 1651. Pe lângă valoarea culturală şi naţională a editării în limba română a acestor importante scrieri, mai de preţ este dorința mitropolitului de promova dreapta credinţă ortodoxă și de a păstra nealterată limba română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.