Curtea de Apel Bucuresti, la data de 25 mai 2013, a dispus arestarea preventiva a politistilor care l-au lipsit de libertate, torturat, dezbracat, lovit cu bata si amenintat cu arma pe un ofiter DGA sub acoperire
In incheierea pronuntata de Curte,in dosarul nr. 3807/2/2013,s-a retinut ca, in noaptea de 02/03.05.2013, inculpatii, lucratori in cadrul B.C.C.O. Constanta, desfasurau o actiune pe linia combaterii traficului de droguri in zona Clubului Kudos Bcach din Mamaia. In acelasi timp, in zona isi desfasura activitatea sub identitatea T.F.C., atribuita in conformitate cu prevederile art.2241 Cod procedura penala, un investigator sub acoperire autorizat de procurori din cadrul D.N.A. – Sectia de combatere a coruptiei. Pentru realizarea activitatilor pentru care a fost autorizat, investigatorului sub acoperire i s-a pus la dispozitie, in prealabil, un plic de plastic transparent, continand fragmente vegetale de culoare preponderent verde (conform procesului verbal intocmit la 02.05.2013 de catre Directia Generala Anticoruptie – Serviciul special, si contraprobelor constituite), fara ca produsul rezultat sa fie susceptibil a avea efecte psihoactive. In jurul orei 00.30 investigatorul sub acoperire T.F.C. l-a abordat, in zona barului Kudos Beach pe ofiterul de politie PETCU DRAGOs EMIL si l-a intrebat daca doreste sa cumpere ceva care l-ar ajuta sa se simta mai bine, insa nu a specificat ce anume oferea la vanzare. Imediat ce investigatorul a scos din buzunar plicul cu substanta vegetala, a intervenit si TEODORESCU BOGDAN MIRCEA, care si-a declinat calitatea de politist si i-a luat investigatorului din buzunar portmoneul. dupa care cei doi inculpati i-au luat acestuia telefoanele mobile pe care le detinea. Ulterior, dupa ce au aflat ca investigatorul sub acoperire era cazat la hotelul Coral, situat in apropierea locului in care se aflau politistii PETCU DRAGOS EMIL si TEODORESCU BOGDAN MIRCEA, l-au condus pe investigator la respectivul hotel si au intrat in camera detinuta de acesta. Fara a avea autorizatie de perchezitie domiciliara, cei trei inculpati au perchezitionat camera de hotel, ridicand suma de 2.700 lei prezentata de T.F.C
T.F.C a fost incatusat, fara a fi intrunite cerintele legale pentru luarea acestei masuri; a fost lovit in mod repetat cu pumnii in zona capului de catre faptuitori, care ii cereau constant, pe un ton ridicat, sa marturiseasca; a fost complet dezbracat in parcarea mentionata si apoi lovit la nivelul membrelor inferioare cu o bata; a fost amenintat cu arma, lipita de tampla si apoi de abdomen, aceasta actiune culminand cu actionarea de catre inculpatul ZAHARIA VLAD STEFAN a tragaciului pistolului Glock – arma sa de serviciu – in timp ce teava era in apropierea abdomenului investigatorului, fara insa a avea cartus pe teava, si apoi de incarcarea ostentativa a armei si amenintarea cu impuscarea; a fost amenintat in mod repetat, afirmatiile fiind indreptate inclusiv impotriva familiei acestuia, precum si a celor care “l-au trimis”, etc. Investigatorul a fost retinut in fapt o perioada indelungata sub aparenta efectuarii unor cercetari pentru trafic de droguri, cu toate ca, in fapt, actiunile inculpatilor aveau un alt scop, anterior mentionat”.
Se constata ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedura penala, respectiv pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea inculpatilor in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. Intr-adevar, in raport de natura si gravitatea infractiunilor pentru care sunt cercetati inculpatii, de imprejurarile in care se retine ca acestea ar fi fost comise, Curtea retine ca lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, prin crearea unui sentiment de temere si insecuritate in randul societatii civile. Este adevarat ca pericolul concret pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii. Dar, acestea nu inseamna, nicidecum ca in aprecierea pericolului pentru ordinea publica trebuie facuta abstractie de gravitatea faptelor. Sub acest aspect, existenta pericolului pentru ordinea publica poate rezulta, intre altele si din insusi pericolul social al infractiunilor de care sunt invinuiti inculpatii, din reactia publica la comiterea unor astfel de infractiuni. Modul si mijloacele in care se retine ca inculpatii ar fi savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati, gradul ridicat de pericol social concret al acestora sunt elemente de natura a crea convingerea instantei ca se impune luarea fata de acestia a masurii arestarii preventive. Este adevarat ca libertatea individuala trebuie sa fie protejata, dar acest lucru nu trebuie sa stanjeneasca eforturile autoritatilor in administrarea probelor si in desfasurarea procesului penal
