Ediția recentă a emisiunii „Seri Cala-tiene”, moderată de Luiza Cala, a adus în prim-plan două personalități remarcabile ale culturii române: Excelența Sa Constantin Lupeanu, diplomat, scriitor și cel mai important sinolog român, și Marian Ilie, poet cu o voce puternică și neconvențională, supranumit „poetul haiduc”.
Un titan al sinologiei românești: Constantin Lupeanu
Figură emblematică a diplomației și culturii românești, Constantin Lupeanu a vorbit despre cariera sa impresionantă, despre cea mai recentă distincție primită și despre misiunea sa constantă de a apropia România de China. Născut în 1941, în Murgași (Dolj), Lupeanu este considerat cel mai important sinolog român, fiind menționat în enciclopedii chinezești drept unul dintre cei mai prolifici cercetători ai culturii chineze la nivel mondial. Sinologia este știința care studiază istoria, limba și literatura chineză.
În decembrie 2024, la o reuniune internațională, a fost ales prin vot unanim consilier membru al Consiliului Consultativ al Asociației Internaționale Confucianiste, o recunoaștere care onorează întregul spațiu cultural românesc. Vorbind patru limbi – română, engleză, franceză și chineză – Lupeanu a avut o carieră diplomatică remarcabilă, cu misiuni în China, Thailanda, Singapore, Vietnam, Filipine, Malaia, Indonezia și Myanmar.
A ales să studieze limba chineză inspirat de o culegere de poezii clasice tradusă din germană, iar această decizie i-a influențat întreaga viață. A petrecut aproape două decenii în China, unde i s-au născut ambii copii, crescând într-un mediu bilingv.
O operă dedicată traducerii și construirii de punți culturale
Ca scriitor și traducător, Lupeanu are o contribuție impresionantă: a tradus peste 30 de volume din literatura chineză, iar sub îndrumarea sa au fost traduse în chineză operele a 28 de autori români, printre care și Marin Sorescu. Unele dintre lucrările sale definitorii – Pașii în lumea chineză, Viața intimă la chinezi și Toți oamenii sunt frați – oferă cititorilor români o perspectivă profundă și accesibilă asupra culturii chineze, evitând discursul politic și concentrându-se pe civilizație și mentalități.
În calitate de director al Institutului Cultural Român de la Beijing (2013–2018), a organizat peste 500 de evenimente culturale, a facilitat traducerea și tipărirea a 28 de cărți românești în China și a promovat intens opera lui Mihai Eminescu în spațiul asiatic, contribuind la publicarea poetului național în China, Thailanda, Singapore și Vietnam.
Cucuteni – Yangshao: punți culturale străvechi
Una dintre temele fascinante aduse în discuție de Lupeanu este posibila conexiune dintre civilizația Cucuteni și cultura chineză veche Yangshao. În 2016, a organizat la Beijing o expoziție care a stârnit interesul comunității academice internaționale, propunând o ipoteză culturală îndrăzneață: existența unor elemente de design și simbolistică similare, ce ar putea indica interacțiuni străvechi între populații aflate la mii de kilometri distanță.
Marian Ilie – poetul „haiduc” al poeziei sociale
Al doilea invitat, poetul Marian Ilie, absolvent de turcologie și fost atașat al apărării al României la Ankara, a completat dialogul prin energia și autenticitatea poeziei sale. Supranumit de Lupeanu „poetul haiduc”, Marian Ilie este un autor de poezie socială de mare forță. În 1986, volumul său de debut a fost blocat de cenzura comunistă, fiind considerat prea patriotic și, implicit, subversiv. După o carieră diplomatică militară de două decenii, a revenit la literatură, rămânând fidel versului clasic, ritmat și rimat.
