31 AUGUST, „ZIUA LIMBII ROMÂNE”

0
70

Preambul
„Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.
Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative explică faptul că “importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.[1]
Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013[2] adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri[3].
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.”
Sper, cu această ocazie, că cineva ar urma să ia în serios un repetat semnal de alarmă, ce duce la „stricarea” limbii noastre.

Taxã pe … inculturã !”
de Emil-Corneliu Ninu

O mulţime de persoane, instituții, chiar și publicaţii sau posturi TV par a fi într-o concurenţã nebunã în ceea ce priveşte eludarea regulilor limbii literare, cel mai îngrijit aspect al limbii, cu caracter NORMATIV din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical (morfologic şi sinatctic).
Este vorba, printre altele, şi despre scrierea numelor unor şcoli, care, fiind mai multe într-o localitate, necesitã precizarea numãrului acestora: Şcoala Nr. 41, Şcoala Generalã Nr. 5 etc. Substantivul abreviat Nr. (Numãrul) apare deseori scris cu minusculã: Şcoala nr. 41, Şcoala Generalã nr. 5 etc.
CEEA CE NU SE ÎNȚELEGE ESTE CĂ SUBSTANTIVUL (ABREVIAT SAU NU) „NUMĂR” FACE PARTE DIN CHIAR NUMELE INSTITUȚIEI! (Nicidecum nu este un simplu număr adăugat adresei unui destinatar, după mențonarea străzii sau a bulevardului: Dlui Popescu Vasile, str. Florilor, nr. 14 … )
Neatenţie, confuzie sau nepricepere?
Urmãrind evoluţia reglementãrilor ortografice în ÎNDREPTARELE ORTOGRAFICE apãrute de-a lungul timpurilor, vom observa cã cele din 1960, din 1965 şi din 1971 recomandau aceeaşi regulã: “Denumirile întreprinderilor, instituţiilor, uzinelor şi organizaţiilor de masã, precum şi titlurile publicaţiilor, se scriu cu iniţialã majusculã numai la primul cuvînt: … “ În cel din 1965, exista, însã, în plus, şi o precizare: “Notã. Abrevierile numelor de instituţii se scriu însã cu majusculã: T.R.C. (Trustul Regional de Construcţii).”
În 1982, Institutul de Lingvisticã al Universitãţii din Bucureşti dã la ivealã cel mai de seamã ghid lingvistic, „Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române”.
Abia aici, se face, pentru întâia oarã, distincţia între scrierea numelor de instituţii şi cea a numelor de publicaţii periodice, ale operelor literare etc. În paragraful 9, la pagina XXX, se menţioneazã cã “se scriu cu majuscule: Denumirile organelor şi organizaţiilor de stat şi politice naţionale sau internaţionale, ale întreprinderilor şi instituţiilor de tot felul; dacã denumirea este alcãtuitã din mai mulţi termeni, majuscula este obligatorie la toţi aceştia, cu excepţia cuvintelor ajutãtoare …” Iar, la paragraful 13, pagina XXXI, “… dacã TITLURILE PUBLICAŢIILOR PERIODICE, ALE OPERELOR LITERARE, ŞTIINŢIFICE ETC. CUPRIND MAI MULTE CUVINTE, SE SCRIE CU INIŢIALÃ MAJUSCULÃ NUMAI PRIMUL DINTRE ELE: … Limba românã, Floarea darurilor, O scrisoare pierdutã, Decretul pãcii etc.”
Dupã evenimentele din 1989, “Îndreptarul ortografic, ortopeic și de punctuație” („Î.O.O.P.”), editat de Institutul de Lingvisticã al Academiei Române, în 1996, ediţia a V-a, reia aceastã normã, la paragraful 164, pagina 38: “DENUMIRILE OFICIALE ALE ORGANELOR ŞI ORGANIZAŢIILOR DE STAT ŞI POLITICE, NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE, ALE ÎNTREPRINDERILOR, INSTITUŢIILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR DE MASÃ SE SCRIU CU INIŢIALÃ MAJUSCULÃ LA TOATE CUVINTELE CARE INTRÃ ÎN COMPONENŢA LOR, CU EXCEPŢIA CUVINTELOR AJUTÃTOARE: … Nota 1. Abrevierile numelor de instituţii se scriu de semenea cu majusculã: R.A.T.B.”
De unde apare, deci, confuzia ?
Fie din cramponarea în aplicarea unor norme ortografice perimate (1960, 1965, 1971), fie din CONFUZIA ÎNTRE NUMELE INSTITUŢIILOR ŞI CELE ALE OPERELOR LITERARE etc.
Dacã a greşi e omeneşte (“Errare humanum est !”), a persista în greşealã e diabolic („ … persistere diabolicum!”).
Faptul cã chiar ştampilele unor şcoli conţin aceastã eroare (Şcoala Generalã nr…. sau Liceul Teoretic nr….) demonstreazã cã pe nimeni nu intereseazã soarta limbii române, de vreme ce se lasã comandarea acestor însemne oficiale pe seama unor secretare sau persoane cu atribuţii administrative, fãrã consultarea specialiştilor – profesorii filologi.
Soluţionarea acestor cazuri se poate face fie prin angajarea unor persoane competente, prin concurs (secretare, corectori la redacţiile unor publicaţii sau edituri şi reexaminarea periodicã a acestora), fie, pe baza „Legii Pruteanu”, prin instituirea unor taxe care sã intre în fondul culturii sau al învãţãmântului, când se va constata, de cãtre o persoanã oficialã din cadrul primãriilor, cu studii de specialitate, repetarea unor asemenea abateri de la respectarea normelor lingvistice.
De ce sã nu se înfiinţeze şi un oficiu de protecţie a consumatorilor de … limba românã, când e atât de voit alteratã?
Oricum, nu se poate lãsa la voia întâmplãrii folosirea limbii române tocmai în scrieri, acte, documente cu caracter oficial, spoturi publicitare, anunţuri, reclame etc.
Or, trebuie, în acest sens, sã se studieze temeinic fie “Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, fie “Dicţionarul ortografic, ortoepic morfologic” („D.O.O.M.”), care trebuie sã existe în orice instituţie de culturã, ca material de inventar.
Este necesar ca şcolile înseși sã aloce o parte din fondurile lor minimale pentru cumpãrarea a cel puţin 15-20 de exemplare, care sã se afle în minibiblioteci ale claselor, pentru imediata consultare a lor, ori de câte ori un elev doreşte sã-şi limpezeascã o nedumerire de ordin lingvistic, vizând scrierea sau pronunţia corectã a unui cuvânt. (Aceasta în cazul în care nu toți copiii au acces la internet, prin intermediul cabinetului IT sau a unui telefon mobil!) Depinde şi de mãiestria oricãrei învãţãtoare sau profesor stârnirea interesului şcolarilor şi al elevilor pentru perfectarea acestei dote minime – CUNOAŞTEREA LIMBII ROMÂNE, pe care şcoala trebuie sã le-o ofere.
Cât despre ceilalţi, tineri artişti în mânuirea calculatorului pentru tehnoredactarea unor publicaţii sau a unor anunţuri mediatizate prin cablu TV, au şi ei nobila misiune de a rãsfoi un asemenea ghid, atunci când editeazã un text destinat maselor de vorbitori ai unei limbi care nu a fost deloc indiferentã înaintaşilor.
Aşa au fãcut şi scriitorii Eminescu, Slavici, Caragiale, în redacţia revistei „TIMPUL”, din ale cãror dispute lingvistice ieşea, cel mai adesea, câştigãtor Ion Luca Caragiale. Numai cã el îl avusese ca mentor pe învãţãtorul Bazil Drãgoşescu, care i-a insuflat veneraţia pentru limba română.
S-o facem şi noi, cãci a ne respecta limba înseamnã, implicit, a ne respecta pe noi înşine !

Iată, în continuare, doar câteva dintre sutele de exemple extrase din cotidienele noastre, ai căror autori și titluri vor fi omiși, din motive lesne de înțeles:
-„Un elev de la Şcoala Gimnazială numărul 23 „Constantin Brâncoveanu” a fost eliminat din examenul de Evaluare Naţională, pentru tentativă de fraudă.” (28.06.2016)
-„A fost mult mai uşor decât la simulare!”, ne-au declarat câteva eleve de la Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea”. (28.06.2016)
-„Patruzeci de copii de la Grădiniţa nr. 7 din Mangalia au participat, recent, la o excursie gratuită, organizată de Protoieria „Callatis”. (15.06.2015)
– „Consultând lista posturilor vacante ne-au atras atenţia cele patru posturi de învăţător, pe perioadă nedeterminată, de la Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza” din Constanţa.” (22.04.2016)
– „Ancheta de la Şcoala nr. 2 „Viceamiral Ioan Murgescu“ din localitatea Valu lui Traian în cazul învăţătoarei acuzate că a agresat doi elevi s-a finalizat.” (01.03.2016)
– „Cadrele didactice de la Școala Gimnazială nr. 1 din Tuzla, întrunite în Consiliul Profesoral din data de 27 iulie, şi-au ales noul director al unităţii şcolare.” (31.07.2015)
-„Acuzaţii la Şcoala nr. 24. “Până unde poate merge doamna director?” (29.10.2015)
– „Interviu cu actorul Mircea Tudosă, îndrumătorul cursului de actorie de la Școala gimnazială “Gala Galaction” din Mangalia, inițiatorul proiectului de Guinness Book.” (17.04.2016)
– „Anchetă la Şcoala nr. 16 din Constanţa Bibliotecara acuzată că ar fi agresat o elevă” (14.04.2016)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.