Ziua de 11 ianuarie a fost declarată, prin Hotărârea de Guvern nr. 458/5 mai 2010, Ziua Artei Fotografice în România. 11 ianuarie reprezintă ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmari, recunoscut ca primul fotograf al României.
Carol Popp de Szathmari s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Cluj. Si-a efectuat primele studii la Colegiul Reformat din Cluj apoi a studiat dreptul și a lucrat o vreme ca funcționar la Sibiu. În tinerețe a avut o legatură romantică cu artistocrata Maria Văcărescu, viitoarea soție a spătarului Costache Ghica și a doua soție a prințului Gheorghe Bibescu.
În 1830 apare prima schița în acuarelă a artistului, inspirată de Maria Văcărescu și denumită “un ideal care nu se atinge niciodată”.
La 19 ani, Carol vizitează pentru prima oară Bucureștiul. Va reveni aici în 1834, 1837, 1840, pentru ca în 1843 să se stabilească definitiv în București, devenind pictor de curte al domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, la recomandarea Mariei Văcărescu. Era anul debutului său editorial, la Cluj aparându-i albumul intitulat ”Ardealul în imagini”, care poate fi considerat ca fiind opera unui reporter, în acest caz, desenator.
După 1835, Carol de Szathmari se stabilește la Pesta, unde colaborează cu pictorul Anton Chladek. În acest timp, realizează diferite tablouri în acuarelă cu peisaje din Dolj, Argeș și Neamt, dar și portrete de țărani din diferite regiuni ale României.
În istoria fotografiei românești, Szathmari rămâne primul care înțelege importanța tradițiilor și obiceiurilor țăranilor, pe care mai târziu îi va fotografia.
În 1848, Carol de Szathmari devine primul român care organizează o expozitie cu tablourile sale.
În anul 1850, artistul ajunge în Orient, unde constată că dorința de a surprinde ceva neprevăzut se transformă în pasiunea pentru fotografie. Astfel, marea invenție a secolului, fotografia, devine oficial pasiunea lui Carol.
A imortalizat chipuri și scene din Războiul Crimeii (1853-1856), devenind primul artist fotograf român și primul fotoreporter de război din lume. În primăvara lui 1854, artistul s-a deplasat pe malul Dunării, în preajma Olteniței și a Silistrei, unde se dădeau lupte, fotografiind bivuacurile, fortificațiile și combatanții. Staționarea trupelor rusești, apoi a celor turcești și austriece la București i-a oferit artistului fotograf o neașteptată posibilitate de afirmare.
Acest pionier al fotografiei a realizat o bogată colecție de chipuri militare. La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clișee pe sticlă și fotografii cu ofițeri superiori din toate armele și din toate taberele. Lui îi aparține și portretul generalului rus, Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista “The Illustrated London News” din 3 octombrie 1855.
A fost premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, unde a prezentat albumul care cuprinde imagini din Războiul Crimeii. Pe lângă acest album, Szathmari a oferit câte un exemplar împăraților Napoleon al III-lea și Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului și marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.
Bun desenator, specialist în tehnica acuarelei, a fost pictorul Curții Regale din Cotroceni. A fost pictor și fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).
În perioada 1860-1870, Carol Popp de Szathmari a publicat un volum cu 100 de fotografii. A fost printre primii 10 fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii. Prin aceasta, el este recunoscut ca fiind primul foto-jurnalist. A călătorit în China, iar cu acordul Țarului Rusiei, a ajuns și în Siberia, unde a realizat fotografii artistice.
Războiul de Independență din 1877-1878 îi trezește artistului pasiunea pentru fotoreportajul de război, însă bătrân și bolnav, se rezumă la fotografia din spatele frontului. Chiar și așa, acesta trimite fotografii ziarelor din Occident și din țară. Tot el ilustrează și ceremonia de încoronare a primului rege al României, Carol I (11-13 mai 1881). Ciroza de care suferea artistul i-a afectat și vederea, astfel încât calitatea pozelor de la încoronare nu este deloc apreciată de critici. Acesta a fost momentul în care artistul Carol Pop de Szathmari renunță definitiv la aparatul de fotografiat. Atelierul artistului din București era cel mai mare din țară și numara peste 20 de angajați. Cele mai bune fotografii vor fi incluse în albumul de cromolitografii intitulat ”Carele Simbolice”, apărut în 1884.
Carol Pop de Szathmari a murit la 3 iunie 1887, răpus de ciroză. A fost înmormântat la fostul cimitir evanghelic de la Filantropia.
După moartea lui, atelierul rămâne funcționabil în grija elevilor acestuia, până în timpul celui de-al doilea Război Mondial, când va fi distrus de bombardamente.
