Muzeul de Arheologie Callatis anunță celebrarea Zilelor Europene ale Arheologiei în perioada 13 – 15 iunie 2025. Cu acest prilej, muzeul lansează expoziția temporară “Instalații hidrotermale descoperite în anticul Callatis”, menită să ofere publicului informații despre cercetările arheologice de la Mangalia dintr-o perspectivă inedită și să promoveze patrimoniului arheologic callatian.
Dr. Robert CONSTANTIN, cercetător științific, curator expoziție: “Tematica expoziției propune un periplu în trecutul de epocă romană al Mangaliei – o călătorie în care nu dorim să expunem tinichele aurite ori statuete țipător colorate. Într-un colț al muzeului din Mangalia, ascunse parcă de rușine, sunt îngrămădite felurite artefacte romane pe care le definim sub genericul de materiale de construcție. Cu forme ușor de recunoscut chiar și pentru cineva fără cunostințe în domeniu și asta pentru că fundamentul întregii civilizații europene este clădit pe cărămizi romane. O fundație temeinică constiuită din cărămizi de felurite forme prinse în mortar, pe același standard de la Atlantic până la Eufrat…
Chiar dacă separat nu încântă privirea și cu atât mai puțin stârnesc imaginația ansamblate în diverse construcții au constituit adevărate capodopere ale antichității. Pragmatismul de sorginte latină, regăsit și în sarcasmul din scrierile lui Frontinus, au redus frumosul la util, astfel încât un banal apeduct, prin utilitate, devine cu mult mai important decât piramidele egiptenilor ori toate operele de arta ale grecilor. După mai bine de un secol de cercetări arheologice de la Callatis – un oraș situat la marginea lumii civilizate au fost identificate patru edificii termale. Pentru un orășel de cca 10000 de locuitori nu ne asteptam să descoperim edificii cu dimensiuni impresionante. Din ruinele lor au rămas numeroase cărămizi refractare prinse în opus signinum, tuburi hypocaust, tegulae mamatae ori tubuli prin care se realiza încălzirea edificiului, felurite fragmente arhitectonice. Un puzzle uriaș în care știm că fiecare componentă ascunde un raționament logic. Nu există nimic mistic ori religios și totul ar trebui sa aibă la un momement dat o explicație tehnică. O explicație care, cel mult, va veni după înțelegerea principiilor vitruviene și nicidecum după deslușirea unor mistere orfice.
Califii din dinastia umayadă au căutat, prin intermediul mesterilor din Bizanț, să repună în funcțiune numeroasele băi mostenite în Orientul Mijlociu. Parte din detaliile constructive au ramas însă necunoscute pentru dar-ul-islam astfel încât la mijlocul secolului al XVII-lea, la Mangalia, se construiește un hammam în care apa se încălzea într-un ceaun de aramă…..Greu de spus dacă Panfil Polonic, în anul 1901, a înregistrat terme romane ori baia turcească deservită de un cazan de aramă. În anul 2008, în urma cercetărilor arheologice din curtea Școlii “Gala Galaction” din Mangalia. am surprins limita sudică a unui edificiu termal din epoca Severilor cu o succesiune de reparații ulterioare care arată o funcționalitate întinsă și în perioada târzie. Nu trebuie să uităm ca pe noi, locuitorii actuali ai municipiului, ne prinsese zorii celui de-al treilea mileniu asteptând cuminți ziua în care urma să primim apa caldă.…”.
