Luând aminte că mai sunt numai două luni înainte ca România să intre în anul centenarului ce se împlineşte de la Marea Unire, Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa (UAȘ) a propus Consiliului Local Municipal și primarului Decebal Făgădău un gest simbolic prin care Dobrogea să marcheze un preludiu al manifestărilor festive ale anului 2017: acordarea denumirii TRIANON parcului de la Casa de Cultură, parc aflat în faţa Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”. Acest demers va evidenţia rolul crucial pe care Regina Maria, supranumită Regina Marii Uniri, l-a avut în semnarea la Trianon, în 4 iunie 1920, a unui tratat favorabil României, tratatul ce consfinţea, după negocieri aprige, Unirea de la 1 Decembrie 1918 a Transilvaniei cu România.

Argumentul principal este reprezentat de faptele istorice: eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite de Regina Maria în Primul Război Mondial, intuiţia sa care a făcut-o să intervină decisiv în momentele importante ale conflictului, acțiunea diplomatică persuasivă şi eficientă, într-o etapă de impas în negocierea ce a precedat semnarea Tratatului de la Trianon, din vara anului 1920.
Concret, în 1919, după mesajele transmise de Ionel Brătianu regelui Ferdinand, potrivit cărora România era prost tratată la negocierile de pace de la Paris, Regina Maria, sub pretextul unei vizite la colegiul Eton, unde studia Nicolae, fiul său, s-a oprit, la 5 martie 1919, la Paris, într-o vizită particulară. Regina Maria era foarte populară la Paris, a fost aplaudată în plenul Academiei Franceze şi primită pretutindeni cu entuziasm de francezi, iar vizita sa a schimbat radical atmosfera negocierilor de pace.

Președintele Franței, Raymond Poincaré, a primit-o cu cele mai înalte onoruri militare și i-a acordat Legiunea de Onoare, iar discuţiile cu premierul Georges Clemenceau au fost de o deosebită împortanţă pentru cauza României şi au produs o puternică impresie asupra acestuia. Ulterior, Clemenceau i-a spus ministrului român în Franţa: „O regină ca a voastră trebuie primită cu toate onorurile militare, cu mareșalul Foch (comandantul suprem al armatelor aliate) în frunte”.
Ajunsă la Londra, Regina Maria, nepoata Reginei Victoria, a fost întâmpinată de vărul său, Regele George al V-lea, chiar la Gara Victoria. Întâlnirile sale cu premierul David Lloyd George, cu Austen Chamberlain şi Winston Churchill i-au dat prilejul unor elocvente şi însufleţite pledoarii pentru cauza României, care au fost primite cu înţelegere deosebită. Pe drumul de întoarcere spre ţară, regina s-a oprit din nou la Paris, unde a constatat că poziţia ţării noastre dobândise susţinere şi sorţi de izbândă, și a părăsit în triumf capitala Franței, condusă la gară de un grandios alai, în frunte cu Președintele Poincaré și Mareșalul Foch.

Răsunătorul succes al Reginei Maria în Franța și în Marea Britanie, cele două mari puteri ale Antantei, concretizat în 4 iunie 1920, a fost întărit de alianțe politice balcanice care au dat susținere României. Acestea au fost facilitate prin diplomația de înrudire matrimonială promovată de regina supranumită „soacra Balcanilor”, care a dus la căsătoria fiicelor sale cu regii Spaniei și Greciei și a prințului moștenitor Carol cu principesa Elena a Greciei.
Aspectele istorice invocate şi multe altele au fost expuse în lucrarea „Maria – Regina Marii Uniri”, editată de Universitatea „Andrei Șaguna” și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în anul 2013, la împlinirea a 75 de ani de la trecerea în lumea arhanghelilor neamului a Alteței Sale Regale Maria de România, cu acest prilej fiind emisă și medalia omagială ce poartă chipul reginei.

Denumirea TRIANON acordată parcului ar sublinia şi legătura, prea puţin cunoscută sau conştientizată de contemporani, dintre cele două provincii istorice ale României Mari, Transilvania și Dobrogea, populația românească din Dobrogea fiind puternic reprezentată de urmașii mocanilor transilvăneni, a căror stabilire pe aceste meleaguri a fost favorizată de transhumanță.
Argumentul care justifică acordarea numelui TRIANON acestui parc, şi nu altora aflate în Constanţa, este vecinătatea Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria”.
Este important să precizăm că acordarea numelui TRIANON unui parc va reprezenta o premieră, întrucât, din documentarea realizată de noi, a rezultat că, în mod inexplicabil, între toate denumirile de străzi, parcuri şi alte obiective urbanistice din România, nu există această denumire. Există doar un hotel şi un restaurant în capitală, ce poartă acest nume, precum şi ruinele unui palat din Floreşti, judeţul Prahova.

Aprobarea autorităților locale pentru acest demers ar deschide calea pentru denumirea şi a celorlalte parcuri cărora le lipsesc numele, fiind cunoscute după obiectivele din împrejurimi, spre exemplu parcul gării sau parcul teatrului.
Iniţiativei Universităţii „Andrei Şaguna” de a acorda parcului de la Casa de Cultură numele TRIANON i s-au alăturat Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria”, direct interesat prin numele ilustru pe care îl poartă, şi Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații, situat în vecinătate, iar, împreună, cele trei instituţii de învăţământ ar fi onorate să preia în custodie parcul, pentru a-l îngriji cu responsabilitate. De câţiva ani, universitatea şi cele două licee au organizat aici, cu diverse ocazii, acţiuni de igienizare şi de plantare de copaci, pe care doresc să le continue.
Odată cu această solicitare, UAȘ a depus și o primă listă de semnături ale celor ce susţin iniţiativa, cu precizarea că acţiunea de strângere de adeziuni continuă şi va avea ca rezultat depunerea ulterioară a altor liste.

Petiția adresată CLM și Primarului Constanței a fost depusă marți, 31 octombrie 2017, la numai două zile de la împlinirea a 142 de ani de la nașterea Reginei Marii Uniri.