98% dintre afacerile din sectorul IMM-urilor din România sunt microîntreprinderi de tip SRL, cu sediul la domiciliul proprietarilor sau la o căsuţă poştală, cu maxim 2 angajaţi şi afaceri de până baniîn 100 de milioane de lei/anual, relevă un studiu privind business-ul întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (IMM), realizat de compania de business information si credit management KeysFin.

 Studiul KeysFin,  pe care  îl puteţi consulta pe site-ul www.keysfin.com, prezintă în cele peste 90 de pagini o radiografie completă a business-ului din sectorul IMM din România, care identifică evoluţia acestora (situaţia infiinţărilor de firme, radierilor, insolvenţelor, falimentelor, la nivel naţional, regional şi pe judeţe, forma juridică sub care activează, domeniile de activitate,evoluţia cifrei de afaceri -inclusiv situaţia activelor, plăţilor restante şi disponibilităţilor, a forţei de munca etc.), potenţialul de investiţii (domeniile care au  înregistrat cel mai bun rezultat financiar în ultimii 10 ani, zonele geografice unde există sectoare de business insuficient dezvoltate etc.) şi riscurile asociate (comportament de plată, datorii, situaţie active etc.)

Potrivit datelor obţinute de la peste 600.000 de firme înregistrate în ultimii 10 ani, cele mai multe firme sunt SRL-uri, detinute de acţionari români, cu vârsta de peste 40 de ani, în majoritate bărbaţi, şi care activează în principal în comerţ. Doar 2% dintre IMM-uri sunt înregistrate la RECOM ca societate pe acţiuni (S.A.)

 Statistica KeysFin arată, totodată, că cele mai multe firme au până în 50 de angajaţi şi derulează afaceri mai mici de 100 mil. lei anual.

 40% din totalul business-urilor IMM-urilor sunt în domeniul “Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor”. Industria prelucrătoare asigură 20% din ponderea cifrei de afaceri, urmată de sectorul construcţiilor , cu 10 % şi domeniile “Transport şi depozitare” şi “Agricultura, silvicultura şi pescuit”.

 La polul opus se situează domeniile de Intermedieri financiare/ asigurări, spectacole culturale/ recreative, învăţământ, Producţia/ furnizarea de energie electrică, gaze si gestionarea deseurilor, cu o pondere de numai 6% din afacerile totale ale IMM-uri lor.

 „În absenţa unui capital investiţional relevant, business-ul din România s-a derulat, în ultimii 10 ani, în mare parte prin IMM-uri. Vorbim de firme cu un puternic accent speculativ, implicate în tranzacţii comerciale şi prea puţin în producţie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

 La nivel geografic, cele mai multe IMM-uri sunt localizate în zona Bucureşti-Ilfov, urmată de Constanţa, Timişoara, Braşov, Cluj şi Arad.

 “Cum economia românească înseamnă în mare parte comerţ, faptul că în zona Bucureşti-Ilfov se face cel mai mare profit ţine de existenţa unei infrastructuri de business şi clientelă care asigură o turaţie optimă a motorului economic. Evoluţia afacerilor este influenţată, bineînţeles, de rata ridicată a populaţiei şi a veniturilor substanţial mai ridicate decât în alte regiuni”, afirmă experţii KeysFin.

 Statisticile arată, pe de altă parte, că cele mai riscante zone de afaceri se derulează în Centru, Nord-Vest şi Sud-Est, acolo unde sunt înregistrate cele mai multe firme în insolvenţă.

“Radiografia business-ului românesc remarcă existenţa unei legături directe şi strânse între nivelul de dezvoltare a economiei şi puterea de cumpărare din zonele respective”, mai arată concluziile studiului KeysFin.

 CINE A REZISTAT CRIZEI ECONOMICE?

 Perioada de avânt economic din anii 2005-2009 a fost urmată de un adevărat cutremur în sectorul IMM-urilor. Firmele fără active, aşa-numite”de apartament”, au fost cele mai afectate, dovadă numărul ridicat de insolvenţe, falimente şi radieri din registrele statului.

 Peste 50% dintre companiile înfiinţate din 2005 şi până în prezent şi-au închis porţile, principala cauză fiind lipsa de capital care să le asigure supravieţuirea în condiţiile crizei, relevă studiul realizat de Keysfin.

 Evoluţia negativă a fost semnalată cel mai pregnant în sectorul construcţiilor, unde pierderile s-au accentuat de la an la an, cu o medie de 3 miliarde de lei în intervalul 2011-2013. Tranzacţiile imobilare şi sectorul HORECA au urmat acelaşi traseu, influenţate de stoparea creditării şi accentuarea blocajului financiar.

 Statistica KeysFin arată, pe de altă parte, că după 2010, firmele s-au adaptat crizei, au luat măsurile de restructurare necesare, iar rezultatele pozitive au început să apară. Mai mult de jumătate dintre firmele mici au ieşit pe plus în intervalul 2010-2013. Procentul este chiar mai bun în sectorul întreprinderilor mijlocii, unde 78% au încheiat acest interval cu rezultate pozitive.

 Cele mai bune rezultate nete în afaceri s-au înregistrat în sectorul activităţilor profesionale/ştiinţifice şi tehnice, în creştere de la 1,3 mld.lei în 2011 la 1,8 mld. lei în 2013, urmat de comerţ/repararea auto&moto şi agricultură/silvicultur ă şi pescuit.

 „Ultimii 10 ani de business în sectorul IMM-urilor din România îi putem împărţi în trei segmente distincte. Primul, până în 2009, când evoluţia a fost una pozitivă, stimulată de banii ieftini intraţi puternic în economie, un al doilea segment 2009-2011 în care criza şi-a arătat puternic efectele, şi al treilea, 2011-2013, în care IMM-urile au învăţat lecţia recesiunii şi s-au adaptat, mare parte dintre ele reuşind să supravieţuiască prin regândirea business-ului”, afirmă cei de la KeysFin.

 IMM-URILE, CU FRÂNA DE MÂNĂ TRASĂ

 Analiştii KeysFin prognozează că şi în următorii ani, IMM-urile vor continua să rămână principalul partener de business în economie. Principalele provocări ţin de problema finanţării şi volatilitatea cadrului economic.

 „Slaba capitalizare a economiei româneşti va continua să fie cea mai puternică provocare. Cum băncile nu au găsit încă formula optimă de parteneriat pentru a susţine creşterea IMM-urilor, business-ul în acest sector va continua cu frâna de mână trasă, atât din punct de vedere al finanţării cât şi al personalului angajat”, afirmă experţii.

 Potrivit Keysfin, pentru ca economia să scape de accentul puternic volatil, este nevoie de măsuri economice de stimulare din partea statului român. Scăderea taxelor, în principal a TVA-ului, găsirea unor pârghii eficiente menite a reduce blocajul financiar şi stimularea fiscală a investiţiilor în economie ar trebui să fie prioritare.

 „În absenţa acestora, business-ul se va concentra tot mai puternic pe zonele active din jurul marilor oraşe, cu efecte negative pentru restul ţării”,spun experţii KeysFin.

 „Discrepanţele între regiunile ţării se vor accentua puternic şi nu este exclus să asistăm la falimentul unor comunităţi locale, incapabile să mai susţină financiar serviciile comunitare. Asta mai cu seamă că, în ultimii ani, multe dintre administraţiile locale s-au împrumutat peste măsură pentru dezvoltarea unor proiecte locale care, în condiţiile scăderii bugetelor locale, nu vor mai putea acoperi angajamentele asumate”, mai spun aceştia.