Reacția DNA, după raportul MCV.

0
2

Referitor la Raportul Comisiei Europene privind Progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității la data de 28 ianuarie 2015, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere raportat la conținutul acestui document:

 Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de D.N.A., remarcă diversitatea investigaţiilor  de corupţie desfăşurate în anul 2014,  la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice şi subliniază  sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de  sesizări primite de la cetăţeni.

Se consemnează faptul că au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care 8 parlamentari, 2 prefecţi, 7 preşedinţi de consilii judeţene. Raportul notează o creștere a numărului cazurilor de corupție în rândul magistraților, adăugând că este o formă extrem de corozivă de corupție. Astfel, au fost deferiţi justiţiei 23 de judecători şi 12 procurori dintre care şase cu funcţii de conducere. Raportul insistă că aceste ultime cifre nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica  în semnalarea lor.

Tendinţa pozitivă s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul  şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale DNA. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se află un prim ministru, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalități influente din lumea afacerilor.

Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent.

DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro.

 Într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, Raportul  notează unele dificultăţi. Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătorești este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătorești, ceea ce face ca  sancțiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupție) să nu îşi recupereze pierderea suferită.

 Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul menţionează intrarea în vigoare a noilor coduri, în cursul anului 2014,  a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA.  Reprezentanţii instituţiei au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri. Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar.

 Raportul mai notează că DNA a menționat o bună cooperare cu ICCJ, ANI, CSM, poliția și Ministerul Justiției.

 Ca un aspect deosebit, experții comisiei au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca  urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceştia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susținuți de ofițerii de poliție judiciară și de SRI, a stabilit un parcurs substanțial, constând în cazuri cu un președinte de consiliu județean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcții cheie în învățământ și oameni de afaceri proeminenți.

Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile Statului Român,  în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare .

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here