Liga Studenţilor (LS IAŞI) critică decizia Ministerului Educaţiei Naţionale de a respinge Carta Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), considerând-o a fi un atac al Guvernului asupra autonomiei academice a instituției de învățământ superior și un act disperat al lui Tudorel Toader, susținut de Rovana Plumb și de alți membri ai coaliției PSD-ALDE, de a-și conserva postul de rector al Universității „Cuza” în eventualitatea unei remanieri guvernamentale.

 La data de 27 septembrie a.c., Senatul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a adoptat noua Cartă universitară, inclusiv un amendament la procedura de demitere a rectorului, propus de către studenți, adoptat cu o majoritate de 38 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 9 abțineri, prin care rectorul poate fi demis nu doar pentru încălcarea obligațiilor manageriale, ci inclusiv pentru încălcarea normelor de etică academică sau prejudicierea imaginii universității.

Carta a fost transmisă către Ministerul Educației Naționale (MEN) pentru avizare, însă a primit aviz negativ. În lipsa unui aviz pozitiv, aceasta nu poate intra în vigoare.

Reprezentanții MEN susțin că Tudorel Toader este de fapt rectorul în exercițiu al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și că acesta ar fi trebuit să semneze Carta și să reprezinte instituția în raport cu Ministerul, deși Toader este suspendat din funcția de rector din februarie 2017, de când a preluat postul de ministru. În continuare, Ministerul consideră că prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, actualul ordonator de credite (rector interimar) al instituției, votat de Senatul Universitar, nu are dreptul de a reprezenta universitatea, invocând lipsa actului de delegare, deși acesta (ordinul de numire ca ordonator de credite) este semnat de… ministrul educației! Din informațiile deținute de către Liga Studenților (LS IAȘI), această precizare a fost introdusă expres la cererea lui Tudorel Toader către Rovana Plumb și directorul juridic al MEN, Crina Mădălina Ciobanu, cu scopul de a transmite comunității academice mesajul insidios că tot el conduce de fapt instituția de învățământ superior.

Totodată, MEN afirmă în mod fals că proiectul de Cartă nu ar fi fost în dezbatere publică, deși acesta a fost publicat în termenul legal pe site-ul universității, iar membrii comunității academice au formulat propuneri. Originea acestui punct de vedere al Ministerului rezidă în părerea unor cadre didactice apropiate de Tudorel Toader, care consideră, în mod absurd, că inclusiv amendamentele la Cartă ar fi trebuit să facă obiectul dezbaterii publice, nu doar dezbaterii lor în Senatul Universității, sau că cel puțin Comisia de regulamente (care a alcătuit proiectul de Cartă), ar fi trebuit să aibă, în mod abuziv, un drept de veto asupra amendamentelor.

 Pe textul propriu-zis al Cartei, Ministerul (MEN) solicită universității să pună în acord Codul de etică și deontologie profesională universitară cu prevederile Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, însă fără să precizeze în mod concret care sunt prevederile Codului de etică care încalcă legislația în vigoare. Mai precis, Ministerul insinuează, în mod eronat, că membrii Comisiei de Etică ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași nu ar fi competenți să evalueze abaterile rectorului propriei universități, ci această competență ar reveni, repetăm, în mod greșit, doar Comisiei Naționale de Etică a MEN.

Ministerul (MEN) vrea să elimine posibilitatea ca Toader să fie demis din funcția de rector. Există conflict de compenență între Comsia de Etică și Senat?

 Reprezentanții MEN susțin că procedura de demitere (destituire) adoptată de Senatul Universității și care implică votul acestui organism (vot pentru suspendare, urmat de referendum la nivelul comunității academice), ar fi în contradicție cu prevederile Codului de etică, care dă drept Comisiei de Etică să aplice sancțiunea demiterii din funcție.

Având în vedere principiile de drept, precum și practica curentă de la universitățile de referință din țară, Liga Studenților (LS IAȘI) consideră că nu există niciun conflict între competența largă a Senatului Universitar, în sensul demiterii rectorului, procedură care poate fi pornită pentru prejudicierea imaginii universității, încălcarea eticii academice sau pentru nerespectarea obligațiilor manageriale (deci pentru mai multe motive), și care reprezintă manifestarea de voință a întregii comunități academice, și competența restrânstă a Comisiei de Etică care poate aplica sancțiunea demiterii din funcție. Sancțiunea Comisiei de Etică și propunerea Senatului de demitere au o natură juridică distinctă, derivând fiecare din raporturi obligaționale diferite.

Chiar dacă acestea se pot intersecta (pe motivul încălcării eticii academice), este de reținut faptul că procedura de demitere a rectorului de către Senat reprezintă o garanție juridică a comunității academice, reprezentată prin Senat, a faptului că rectorul își îndeplinește obligațiile legale și morale față de universitate, cu atât mai mult cu cât acesta numește de fapt Comisia de Etică și tot rectorul este cel care aplică prin decizie sancțiunile disciplinare. Tocmai de aceea, procedura de demitere a rectorului de către Senat poate fi considerată o procedură specială de demitere, care derogă de la cadrul general al demiterii din funcție a oricărei persoane cu funcție de conducere academică, la propunerea Comisiei de Etică.

Mai mult, legea nu prevedere o procedură expresă de demitere a rectorului, ci lasă stabilirea acestei proceduri la latitudinea Senatului Universitar, în baza autonomiei universitare.

Tempus regit actum. Poate fi adoptată și utilizată procedura de demitere acum, în timpul mandatului?

 De asemenea, MEN susține că ar trebui să fie luată în vigoare data intrării în vigoare a Cartei universitare prin raportare la contractul de management în desfășurare, față de care nu pot interveni criterii și condiții adiționale.

Până la momentul adoptării noii Carte, Universitatea „Cuza” nu avea reglementată o procedură de revocare din funcție a rectorului. Lipsa reglementării unei astfel de proceduri nu poate atrage inamovibilitatea rectorului și imposibilitatea demiterii, dacă aceasta este adoptată în timpul mandatului acestuia și este asumată de către comunitatea academică, cu rezerva ca aceasta să fie predictibilă prin formă, adică să fie simetrică cu procedura de votare a rectorului.

Totodată, Liga Studenților (LS IAȘI) îi pune în vedere domnului Tudorel Toader că ar fi cu totul necinstit dacă, ca principiu, pentru demiterea sa din funcția de rector nu ar fi aplicabilă o procedură votată pe perioada exercitării mandatului, dar în schimb a fost perfect aplicabilă procedura modificată de revocare a procurorilor de rang înalt, care a determinat revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Köveși, și inițierea procedurii de revocare a procurorului general al României, Augustin Lazăr.

În ceea ce privește contractul de management, precizăm că nu s-a adus nicio modificare acestuia. Contractul poate fi modificat prin act adițional, cu acordul ambelor părți (Senatul și rectorul-ales).

Este posibilă demiterea unui rector pentru prejudicierea imaginii sau prestigiului instituției?

 Ministerul Educației Naționale, în răspunsul dat Senatului Universității „Cuza”, consideră că încălcarea normelor de etică academică și prejudicierea imagii instituției reprezintă „criterii subiective, care afectează principiul securității juridice”.

Senatul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași nu ar fi singurul for academic din țară care să propună demiterea rectorului pentru afectarea imaginii sau prestigiului instituției, situații similare fiind și la alte universități de prestigiu din țară.

Susținerea legală pentru o asemenea prevedere în Carta universitară rezidă în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, care prevede în mod expres prin art. 312 faptul că atragerea răspunderii disciplinare a personalului didactic și de conducere poate fi atrasă și pentru „încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învățământului și prestigiului unității/instituției”, una dintre sancțiuni fiind „destituirea din funcția de conducere din învățământ”.

Care este situația la alte universități?

 La Universitatea din București (UB), persoanele desemnate în funcții de conducere pot fi revocate din funcție dacă (a) nu-și îndeplinesc atribuțiile prevăzute în Lege, prezenta Cartă și în decizia de numire; (b) încalcă legislația și normele de etică universitară; 26 (c) se află într-o situaţie de incompatibilitate prevăzută de lege sau de prezenta Cartă sau (d) aduc prejudicii intereselor și imaginii Universității/facultăţii (Carta UB, art. 75 alin. 3), iar rectorul poate fi revocat din funcție de Senat și pentru nerespectarea contractului de management (art. 127, alin. 1 din aceeași cartă). Conform regulamentului Comisiei de Etică a UB, o persoană cu funcție de conducere poate fi sancționată cu destituirea din funcție (art. 22 alin. 1).

La Academia de Studii Economice din București (ASE), rectorul poate fi demis de către Senatul Universitar pentru cel puțin una dintre următoarele abateri: a) nu-și îndeplinește indicatorii de performanță asumați prin contractul de management și nu respectă celelalte obligații specificate în acesta; b) încalcă legislația și normele de etică universitară; c) aduce prejudicii intereselor și prestigiului ASE; d) se află într-una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege pentru funcția de Rector (Carta ASE, art. 50). Comisia de Etică a ASE poate, conform regulamentului propriu, să aplice sancțiunea destituirii din funcția de conducere din învățământ (art. 33, alin. 1, lit. d).

La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca (UBB), rectorul poate fi suspendat, pentru motive prevăzute în contractul de management, de către Senatul UBB, la propunerea scrisă a cel puţin 1/3 dintre membrii acestuia, prin vot secret, cu majoritate calificată de 2/3 dintre membrii Senatului UBB. În termen de 1 lună de la suspendare se organizează referendum la nivelul Universităţii, pentru demiterea Rectorului. Aceasta se poate face cu majoritatea simplă a voturilor valid exprimate, fără condiţie de cvorum (Carta UBB, art. 62 alin. 3).

 De asemenea, pentru încălcarea eticii universitare și a bunei conduite în cercetare, se poate aplica sancțiunea destituirii din funcția de conducere din învățământ (regulamentului Comisiei de Etică a UBB Cluj-Napoca, art. 25, lit. d).

La Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), rectorul poate fi demis de către Senatul Universitar pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanţă managerială asumaţi prin contractul de management, nerespectarea celorlalte obligaţii specificate în contractul de management, încălcarea legislaţiei sau a normelor de etică şi deontologie profesională universitară sau o incompatibilitate prevăzută de lege pentru funcţia de rector (Carta UVT, art. 86, alin. 12). Totodată, acesta poate primi sancțiunea destituirii din funcția de conducere din partea Comisiei de Etică, conform regulamentului acesteia (art. 7, pct. 1, lit. e).

Ministerul Educației Naționale a avizat pozitiv Carta universitară pentru toate cele patru instituții de învățământ superior menționate anterior. De ce în cazul Universității „Cuza” a procedat diferit?

Poate Ministerul Educației Naționale (MEN) să intervină asupra cartei unei universități? Ce spune legea

 Art. 128 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 specifică: (4) Carta universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare. Nerespectarea legilor în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv; (5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluția pozitivă a Ministerului Educației Naționale privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educației Naționale în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituției de învățământ superior.

Așa cum am arătat anterior, Carta adoptată de Senatul Universității „Cuza” nu conține nicio prevedere contrară legislației în vigoare. Prin urmare, refuzul Ministerului Educației Naționale de a aviza pozitiv Carta este un vădit abuz.

Totuși, din punctul de vedere al Ligii Studenților, prevederile art. 128 alin. (4) și (5) sunt neconsituționale.

Norma din aliniatul 4, conform căreia nerespectarea legislației în vigoare în conținutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept asupra întregului act extinde în mod nejustificat efectele nulității, acestea fiind din punct de vedere constituțional și legal limitată strict asupra prevederilor din Cartă care ar fi în dezacord cu vreo normă legală. Atragerea nulității de drept asupra întregii Carte universitare (implicit, cu toate regulamentele anexă), fie și pentru o singură prevedere contrară legislației în vigoare, reprezintă o sancțiune exagerată, care este de natură a afecta principiul constituțional al securității juridice, precum și principiul încrederii legitime, potrivit cărora legislaţia trebuie să fie clară, precisă şi predictibilă, unitară şi coerentă, iar posibilitatea modificării normei juridice trebuie să fie limitată.

Spre exemplificare, în situația în care legislația în materie de învățământ s-ar modifica intempestiv și substanțial, ar exista posibilitatea ca toate cartele universităților să devină nule de drept. Totodată, în situația în care printr-o acțiune în anulare în parte de act administrativ o instanță ar constata, definitiv, faptul că o anumită prevedere din Carta universitară ar fi ilegală, în interpretarea corectă a art. 128 alin. (4) din Legea 1/2011, întregul act ar deveni nul de drept.

În ceea ce privește aliniatul 5, Ministerul Educației Naționale oferă un aviz obligatoriu asupra Cartei universitare, instituțiile de învățământ superior fiind obligate să respecte acel aviz. Considerăm că această normă este neconstituțională în raport cu principiul autonomiei universitare consacrat de art. 32 alin. (6) din Constituția României, dar și cu competența legală a Ministerului Educației Naționale, care prin art. 121 din Legea 1/2011,
este autoritate publică și este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea și respectarea reglementărilor legale în domeniul învățământului superior și să aplice, dacă este cazul, sancțiuni. De asemenea, Ministerul Educației Naționale controlează modul în care universitățile își exercită autonomia universitară, își asumă misiunea generală și pe cea proprie și își exercită răspunderea publică.” Procedura avizării obligatorii este specifică relațiilor de subordonare, nu și celor de coordonare, cum este relația dintre Minister și instituțiile de învățământ superior care se bucură de autonomie.

Prin urmare, Ministerul poate constrânge o instituție de învățământ superior să îi respecte deciziile (prin sancțiuni, avize consultative, adrese etc.), însă nu o poate obliga. Instanțele de judecată sunt, în cadrul raporturilor juridice dintre MEN și universități, singurele abilitate în a le obliga pe cele din urmă să respecte legislația. Altfel, principiul autonomiei universitare ar fi golit de sens, iar rolul constituțional al instanțelor de judecată în aplicarea Legii Educației ar fi total ignorat. De aceea, din punct de vedere constituțional, avizul pe care MEN îl oferă universităților asupra propriei lor carte ar trebui să fie unul consultativ, nu obligatoriu. Carta universitară reprezintă „opțiunile majore ale comunității academice” (art. 128 alin. 1 din Legea 1/2011), nu voința politică și vremelnică a Ministerului Educației Naționale.

Cine a avizat negativ Carta?

Crina Mădălina Ciobanu este director general în cadrul Direcției Generale Juridice (DGJ) din Ministerul Educației Naționale (MEN). A intrat în instituție în august 2015, ca jurist în cadrul Corpului de Control, după ce a fost timp de 8 ani jurist la DGASPC Sector 4 București și a desfășurat „activități relații clienți” la o firmă de consultanță din București. Din documente, se poate deduce că a devenit director la finalul lui 2015 sau începutul lui 2016. Este considerată un om apropiat de Cristian Popescu Piedone (fost primar PSD al Sectorului 4), de Mihai Păunică (directorul economic al Ministerului Educației, urmărit penal de DNA în dosarul „Baza Cutezătorii”) și cu legături puternice în PSD Gorj, fiind originară din Târgu Jiu.

Conform surselor Ligii Studenților (LS IAȘI) din Ministerul Educației Naționale, doamna Ciobanu a fost adusă în instituție în timpul Guvernului Ponta IV, pentru că „semnează ușor ceea ce i se cere să semneze”.

Este notabil faptul că o persoană care nu are aparent niciun fundament academic serios în domeniul științelor juridice (CV-ul lipsește cu desăvârșire de pe internet) și care nu are nicio experiență reală în ceea ce privește funcționarea sistemului de învățământ românesc, a ajuns să coodoneze direcția juridică a Ministerului Educației Naționale.

Q.E.D.

Ce se poate face Universitatea „Cuza” în legătură cu avizul Ministerului?

 Să trimită documentele prin care se atestă că doamna prof. univ. dr. Mihaela Onofrei este ordonator de credite al UAIC și documentele prin care se atestă că proiectul Cartei a fost în dezbatere publică.

În rest, Universitatea trebuie să ignore avizul Ministerului, să trasmită Carta în forma dorită de Senatul Universitar (nu cea dorită de Rovana Plumb și asociații ei), să acționeze în instanță Ministerul la Curtea de Apel Iași cu o acțiune în obligația de a emite act administrativ în baza Legii 554/2004 și să ceară instanței să oblige Ministerul Educației Naționale să emită un aviz pozitiv. Opțional, se pot ridica totodată excepții de neconstituționalitate pe prevederile art. 128 alin. 4 și 5 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, criticate de noi mai sus (ridicarea excepțiilor fiind opțională în vederea avizării pozitive a Cartei, dar binevenite pentru apărarea autonomiei universitare a tuturor universităților).

Totodată, Liga Studenților (LS IAȘI) propune Senatului Universitar o modificare a contractului de management cu rectorul-ales, prof. univ. dr. Tudorel Toader, în sensul inserării unor obligații suplimentare pentru rector, de natură morală și etică. Lipsa acordului domnului Toader în acceptarea acestui act adițional va fi o dovadă de rea-credință din partea acestuia și a lipsei de respect pentru comunitatea academică.

«Senatul Universitar, ca expresie democratică a comunității academice, trebuie să apere autonomia instituției de învățământ superior, prin toate mijloacele posibile, și trebuie să ceară conducerii executive îndeplinirea acestui deziderat prin reprezentarea corectă a intereselor universității. Demnitatea celei mai vechi universități din țară, a profesorilor și a studenților ei trebuie să fie mai puternică decât orice intervenții politice și să le respingă cu fermitate. Este de-a dreptul scandalos faptul că Ministerul Educației Naționale a considerat respectarea eticii academice și prejudicierea imaginii instituției drept „criterii subiective, care afectează principiul securității juridice” în ceea ce privește procedura de demitere a rectorului, semn că lui Tudorel Toader îi este frică de o eventuală ievaluare (sic!) din partea comunității academice.» a declarat Silvian-Emanuel Man, preşedinte al Ligii Studenţilor (LS IAŞI) și reprezentant al studenților din cadrul Facultății de Drept în Senatul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.