inalltarea-sfintei-cruciInaltarea Sfintei Cruci praznuita pe 14 septembrie este cea mai veche sarbatoare ortodoxa inchinata cinstirii Sfintei Cruci. In aceasta zi facem pomenire de aflarea Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Hristos, dar si de intoarcerea Sfintei Cruci de la persi, in anul 629.

Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci a luat fiinta in anul 335, cand in ziua de 13 septembrie a avut loc sfintirea bisericii ridicata in vremea imparatului Constantin cel Mare, deasupra mormantului Domnului. La inceput, Inaltarea Sfintei Cruci avea un caracter local. Cu timpul, sarbatoarea s-a intins si in partile Constantinopolului unde ceremonialul ei a primit o noua stralucire si dezvoltare, mai ales din secolul al VII-lea de cand Sfantul Lemn a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol in anul 634.

Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci s-a generalizat treptat in toata Biserica de Rasarit. Spre deosebire de alte praznice imparatesti, Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea aduce aminte de Patimile si moartea Mantuitorului.

Amintim ca Sfanta Cruce mai este cinstita in mod deosebit in Duminica a treia din Postul Sfintelor Pasti, numita “Duminica Sfintei Cruci”, instituita la Constantinopol in secolul al VIII-lea si este cu data variabila.

In calendarul ortodox mai sunt doua sarbatori inchinate Sfintei Cruci, dar fara praznuire: “Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei si de viata facatoarei Cruci”, din 1 august, care coincide cu inceputul postului Adormirii Maicii Domnului si “Aratarea semnului Sfintei Cruci pe cer” in timpul imparatului Constantie de pe 7 mai.

Inaltarea Sfintei Cruci: Traditii si obiceiuri

In popor, aceasta sarbatoare se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.

“In lumea satelor inca se mai crede ca, in aceasta zi, serpii, inainte de a se retrage in ascunzisuri, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o piatra nestemata, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialistii in etnografie si folclor din cadrul Muzeului Dunarii de Jos Calarasi.

Tot in aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi.

Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. in serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.

Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda.

Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.

De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si pestele. Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.

Nu este voie, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, sa se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

sursa: crestinortodox.ro, protv.ro