Uniunea Europeană și-a arătat limitele și incapacitatea instituțională de a gestiona problema integrării romilor, dar semnează un acord prin care se angajează să primească și să integreze fluxuri mari de imigranți din Asia sau Orientul Mijlociu.

Cătălin IVAN

Aproape 70 de ani au trebuit Europei să poată recunoaște genocidul comis în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva romilor. Au fost masacrați sute de mii de romi, ai căror strămoși erau cetățeni europeni de generații. Din păcate, aceste orori sunt încă ignorate de majoritatea cetățenilor europeni. Etnia romă rămâne minoritatea europeană cea mai numeroasă și, în același timp, cea mai oprimată. Abuzurile, prejudecățile, umilințele, discriminarea și sărăcia reprezintă modul de viață al romilor. Nu pentru că așa vor ei, ci pentru că preocuparea reală pentru integrarea lor nu există sau, dacă a existat, a fost doar conjuncturală și izolată la nivelul câtorva state membre. Deși trăiesc de peste șapte sute de ani pe teritoriul Europei, romii beneficiază de mai puțină atenție din partea statelor membre ale Uniunii Europene decât imigranții musulmani, ajunși în mod ilegal pe continent în ultimii ani.

Astăzi, e Ziua Internațională a Romilor, mai puțin o zi de sărbătoare, cât mai mult o zi de conștientizare a problemelor lor și de angajament pentru respectarea, conservarea și punerea în valoare a diversității culturale. Este o bună oportunitate pentru discuții serioase despre situația minorității etnice rome de pe teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, despre secole în care această comunitate a suferit nedreptăți profunde și a sfârșit prin a nu fi integrată nici măcar astăzi. În schimb, România s-a grăbit să semneze pactul global pentru migrație, prin care își asumă în solidar cu alte state europene primirea de imigranți din Asia.

PRODEMO consideră că prioritatea României și a statelor UE trebuie să fie soluționarea vechilor crize de pe continent, înainte de a da naștere altora. Efortul asumat pentru asimilarea populațiilor străine de valorile europene va fi nu doar unul semnificativ, din punct de vedere financiar, dar și deosebit de riscant. Câtă vreme Europa Occidentală nu a reușit să asimileze etnia romă, este greu de crezut că va înregistra succese cu imigranții musulmani și de alte religii. În aceste condiții, semnarea pactului pentru migrație de către România, în lipsa unui mandat din partea Parlamentului, în afara unei dezbateri reale în societatea românească, nu poate fi decât un gest de maximă iresponsabilitate, îndreptat împotriva intereselor poporului român.

România trebuia să rămână alături de statele est-europene, pe teritoriul cărora, coincidență sau nu, se află cei mai numeroși etnici romi. S-ar fi impus să solicite Uniunii Europene strategii cu privire la integrarea socială a minorității rome pe întreg teritoriul Europei și să sublinieze că îmbarcarea repetată a cetățenilor de etnie romă și deportarea lor în țările de origine nu reprezintă nici pe departe o soluție integratoare ori vreun motiv de mândrie naționalist-progresistă.

Romii trebuie susținuți prin politici de incluziune socială bine structurate, astfel încât să fie diminuate dezechilibrele de educație și financiare între cetățenii europeni. Tratând romii ca pe cetățeni de mâna a doua, supunându-i unei prigoane fățișe și abandonându-i vieții mizere, europenii nu vor reuși să se ridice deasupra celor ce i-au ținut în sclavie sute de ani.

Uniunea Europeană trebuie să nu mai ignore suferința îndelungată a romilor și să le înțeleagă mai bine situația grea. Educația este cea mai bună metodă de combatere a discriminării, iar această educație trebuie să ne vizeze și pe noi, majoritarii. Trebuie să înțelegem că romii, la fel ca orice popor sau grup etnic din Europa, nu sunt o problemă, decât doar dacă noi îi tratăm ca fiind o problemă. Altfel, putem construi împreună o Europă mult mai solidă, mai echitabilă, mai prosperă și mai bogată din punct de vedere socio-cultural.

Cătălin IVAN

Europarlamentar, candidat PRODEMO