Născut la 23 dec.1931, în satul dobrogean Palazu Mare, com.Ovidiu, jud.Constanța, dl academician Geavit musa2este urmașul unei familii de intelectuali tătari, origine plină de demnitate și măreție, transmisă din generație în generație, adusă din Crimeea și purtată peste veacuri, prin timpul și spațiul nemărginirilor universului uman, victorios până la urmă asupra hotarelor, lagărelor, surghiunurilor sau ale oricăror alte feluri de asuprire a omului! Din cercetările efectuate în ultimii 25 de ani, am dedus că, odată plecați din Crimeea Hanatului Kîrîm al gloriilor de altădată, tătarii își mențineau statutul de intelectuali, indiferent de locul sau de condițiile vitrege pe care le înfruntau. Astfel familia d-lui Geavit avea în genealogie hagii, hogi sau celebi, mârza sau nobili tătari. Tatăl este EROUL ȘEFKET MUSA (1905-1960) SECRETARUL CONSULATULUI GENERAL TURC DE LA CONSTANȚA între anii 1935-1952, apoi condamnat pe viață pentru înaltă trădare, pedeapsa fiind prin recurs comutată la 25 de ani de muncă silnică, mort după 7 ani la Penit.Dej.

Ca student, Geavid Musa se căsătorește cu o colegă. În anul 1955 el devine absolventul repartizat împreună cu soția la „ Institutul de Fizică atomică” din Măgurele. Este un tânăr dedicat muncii, având realizări, invenții, colaborări de prestigiu intern și internațional. Marele succes al cercetătorului tătar crimeean, cetățean român, apare în anul 1956 în cadrul lucrărilor din Laboratorul condus de A.Gelberg, colectivul bucurându-se de conducerea lui George Comșa, când tânărul Geavit concepe Pompa de vid ultra-înalt 10-10 torr, practic un vid cosmic! La acea dată, în lume existau doar două laboratoare și nimic în industrie. Iată cum România devine a treia țară din lume prin acest laborator și prin acest Geavit Musa.Tot el a conceput joja de măsurare a unor presiuni atât de mici. Pentru lucrările publicate cu Pompa de vid denumită COMȘA-MUSA ( așa este citat în cartea lui Manfred Von Ardenne).

musa1

În perioada 1980-2003 s-a dedicat activității didactice fiind profesor asociat la Facultatea de Fizică al Univ.București. A mai profesat la Eskișehir în Turcia în cadrul Universității Osman Gazi.La Universitatea „Ovidius” din Constanța a avut ore și cu d-na Vlădoiu Rodica –Ciupină a realizat Laboratorul de Plasmă. În străinătate a mai fost trimis în Germania, în Japonia având cooperări științifice internaționale de importanță majoră cu colegi din Dortmund, Essett, Einohoven, USA, Magoya, Humboldt. Prin activitatea sa a avut loc promovarea școlii românești de fizică a plasmei. În ciuda dosarului de cadre, în lupta cu legile nedrepte, cu intrigilie și ambițiile deșarte ale nonvalorilor, el a obținut burse , premii, medalii, titluri, încât putem să ne declarăm mulțumiți de recunoașterea meritelor sale prin această sumară enumerare: bursa Alexander Von Humboldt (n-a primit decât după un an viza, deci a pierdut acest drept), Premiul Constantin Miculescu al Academiei RSR, Medalia pentru Merite, el primește „PREMIUL ACADEMIEI”. În anul 2007, încheind biografia analitic-istoric prezentată a marelui nostru poet național MEMET NIYAZI, îmi încheiam dizertația literar-istorică cu aceste cuvinte: „Secolul trecut, al XX-lea ne-a dăruit nouă, tătarilor crimeeni trei mari personalităţi : Memet Niyazi, Mustegep Ulkusal, Negip Hagi Fazăl…iar noi, îngenunchiaţi la mormintele lor să sărutăm pământul care-I acoperă…
Secolul nostru, al XXI-lea,oare câţi OAMENI MARI ca ei , cu principii şi idei pe cât de folositoare pe atât de înălţătoare, va naşte aici pe pământul minunatei Dobroge ?

( G.AKMOLLA, volumul bilingv, POEME NEMURITOARE / OLIMSIZ ȘIIRLER, REVISTA EMEL/IDEAL nr.48, oct.2015, an *85